Ratificarea acordurilor cu Siria privind extrădarea şi transferul condamnaţilor, blocată

Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a declarat, miercuri, că la nivelul Comisiei de politică externă a fost îngheţată procedura de ratificare a unor acorduri cu un stat care "a recurs şi recurge la acţiuni de reprimare violentă a propriei populaţii".

Titus Corlăţean nu a nominalizat statul la care se referă, însă surse politice au precizat pentru MEDIAFAX că este vorba despre acordurile semnat în noiembrie 2010 la Bucureşti, cu ocazia vizitei preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad.

"A existat o solicitare a MAE - pe care tehnic vorbind o înţeleg de deplin la nivelul Comisiei de politică externă - pentru a finaliza o anumită procedură de ratificare, anumite acorduri, importante, utile, necesare, care n-au fost uşor negociate, dar care urmau să fie încheiate şi care ar trebuit să fie ratificate pe relaţia cu un anumit stat care are probleme în clipa de faţă în regiune", a spus Titus Corlăţean.

El a spus că evaluarea politică la nivelul Comsiei de politică externă a fost în sensul că aceste acorduri sunt necesare, sunt utile.

"Dar noi, la nivelul Parlamentului şi până la urmă la nivelul statului român, este bine să evităm să ne asumăm anumite gesturi care în relaţiile internaţionale astăzi, când regimul statului respectiv a recurs şi curge la acţiuni de reprimare violentă a propriei populaţii, aceste gesturi ar fi putut fi interpretate negativ, ca o modalitate de cooperare cu un regim care este supus sancţiunilor internaţionale şi sancţiunilor UE", a adăugat el.

"Ne-am păstrat această poziţie, credem că nu am greşit, vom ieşi din procedura îngheţată de ratificare numai la momentul când vor exista motive obiective să facem acest lucru", a mai spus Corlăţean.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, în 3 februarie, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între România şi Republica Arabă Siriană privind extrădarea şi a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate, semnate la Bucureşti la 10 noiembrie 2010.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în noiembrie 2010, cu ocazia vizitei preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad, la Bucureşti, că Tratatul de extrădare între România şi Siria a fost semnat în 10 noiembrie, în cursul serii, "între concert şi dineu".

Tot în 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, a fost semnat şi Tratatul privind transferul de persoane cu condamnări privative de libertate. Acest document a fost semnat de către ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi ministrul sirian de Externe, Walid al-Moallem.

Ministerul Justiţiei a informat, în 12 noiembrie, că tratatul dintre România cu Siria are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-şi executa pedeapsa în ţara de origine, MJ precizând că instituţia transferării condamnaţilor nu trebuie confundată cu cea a extrădării.

"Cu ocazia vizitei oficiale în România a domnului Bashar Al-Assad, preşedintele Republicii Arabe Siriene, au fost semnate două instrumente de cooperare judiciară între cele două state, respectiv Tratatul între România şi Republica Arabă Siriană privind extrădarea şi Tratatul între România şi Republica Arabă Siriană privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate", arăta MJ, într-un comunicat.

Potrivit Ministerului român al Justiţiei, semnarea celor două tratate prezenta o mare importanţă din perspectiva migrării fenomenului infracţional către state mai puţin accesibile din punct de vedere al sistemelor juridice, care necesită adoptarea unei politici penale de maximizare şi concentrare a eforturilor în lupta împotriva criminalităţii organizate.

În prezent, relaţiile de extrădare între România şi Republica Arabă Siriană sunt reglementate de Convenţia între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană privind asistenţa judiciară în materie civilă, familială şi penală, semnată la Damasc la 2 decembrie 1978. Noul Tratat urma să înlocuiască prevederile Convenţiei din 1978.

Noul Tratat are ca obiect extrădarea în relaţia dintre România şi Republica Arabă Siriană şi reglementează: "obligaţia de extrădare", "infracţiuni care dau loc la extrădare", "motivele obligatorii de refuz", "motive facultative de refuz", "obligaţii în caz de refuz al extrădării", "cererea de extrădare şi documentele necesare", "admisibilitatea documentelor şi traducerea", "arestarea provizorie", "proceduri simplificate", "comunicări ulterioare", "hotărârea şi predarea", "predarea temporară şi predarea amânată", "cereri de extrădare sau de predare formulate de mai multe state", "sechestrarea şi remiterea de bunuri", "regula specialităţii", "tranzitul", "reprezentare şi cheltuieli", "consultări", "asistenţa consulară", "relaţia cu alte tratate" şi "dispoziţii finale".

Faţă de calitatea României de Stat Membru al Uniunii Europene, acest Tratat reglementează problema concursului între o cerere de extrădare formulată de Republica Arabă Siriană şi cereri de extrădare formulate de alte state, inclusiv de către state membre ale al Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte procedura de extrădare, conform legii române, aceasta presupune, din perspectiva României ca stat solicitant mai multe etape: localizarea persoanei urmărite într-un anumit stat, informarea cu privire la această localizare a autorităţii judiciare competente, transmiterea unei încheieri prin care se constată întrunirea condiţiilor pentru a se solicita extrădarea, precum şi a documentelor anexe acesteia, efectuarea controlului de regularitate de către Ministerul Justiţiei şi în cazul întrunirii condiţiilor legale întocmirea cererii de extrădare, transmiterea cererii de extrădare pe canale diplomatice sau direct (în funcţie de instrumentul juridic aplicabil între România şi statul solicitat).

Tratatul privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate îşi propune să stabilească coordonatele de bază care să asigure cooperarea bilaterală în materia transferării persoanelor condamnate. Instrumentul de cooperare are în vedere necesitatea de a asigura o mai bună protecţie propriilor cetăţeni, dar şi nevoia intensificării cooperării pe plan juridic între România şi Republica Arabă Siriană care să se subscrie contextului general al dezvoltării relaţiilor bilaterale.

Acest document de cooperare bilaterală are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-şi executa pedeapsa în ţara de origine, favorizând astfel reintegrarea socială a persoanelor condamnate în statul al căror resortisanţi sunt. Hotărârea de condamnare este pronunţată aşadar în acest caz de către autorităţile unui stat semnatar, împotriva unui cetăţean al celuilalt stat semnatar. România a încheiat astfel de acorduri cu Egipt, Turcia şi Republica Moldova, cel mai recent încheiat fiind cu Regatul Norvegiei, care urmează a fi ratificat de Parlamentele celor două state.

La nivel european, în materia transferării persoanelor condamnate se aplică prevederile Convenţiei Europene asupra transferării persoanelor condamnate (Strasbourg, 21 martie 1983) cu protocolul adiţional la aceasta (Strasbourg, 1997).

Dispoziţiile Tratatului corespund cu cerinţele legislaţiei internaţionale în domeniu, cuprinzând dispoziţii referitoare la condiţiile în care se poate acorda transferul, documentele necesare precum şi efectele transferării atât pentru statul de condamnare cât şi pentru statul de executare.

"Precizăm că instituţia transferării persoanelor condamnate nu trebuie confundată cu cea a extrădării, aceasta din urmă fiind o formă de cooperare prin care o persoană care se sustrage de la actul de justiţie este predată statului solicitant", sublinia MJ.

Tratatele bilaterale trebuie să fie ratificate atât de partea română, cât şi de partea siriană, în conformitate cu legislaţia fiecărei părţi contractante, urmând să intre în vigoare după ce va avea loc schimbul de notificări cu privire la finalizarea procedurilor de ratificare în ambele ţări. Potrivit articolului 39 din Legea 590/2003, textele tratatelor bilaterale nu pot fi făcute publice până la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În Siria este deţinut omul de afaceri Omar Hayssam - cetăţean sirian, născut în 1 martie 1963 - care la Bucureşti a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, cazul acestuia constituind o premieră în România.

Fuga acestuia, după ce a fost eliberat din motive medicale, la solicitarea Parchetului, a determinat revocarea din funcţii a şefilor de servicii de informaţii române, dar şi a procurorului general al României.

Autorităţile române au iniţiat o serie de demersuri pentru aducerea lui Hayssam în România, pentru a-şi ispăşi pedeapsa la închisoare.

Omar Hayssam se află în prezent în închisorile siriene, a declarat preşedintele sirian Bashar al-Assad într-un interviu pentru ziarul "Adevărul", menţionând că după ce acesta îşi va ispăşi condamnarea în Siria, cele două părţi vor discuta despre ce urmează să se facă mai departe.

Preşedintele sirian a explicat într-un interviu acordat ziarului "Adevărul" ce se poate întâmpla în acest caz după semnarea acordului cu România. "Atât timp cât o persoană se află deja în închisoare, atunci pentru ce trebuie să fie transferată în altă închisoare, într-o altă ţară? Important e să vedem ce se va face după ce se va termina condamnarea. Deci, după ce îşi ispăşeşte condamnarea în Siria, vom discuta ce se face mai departe. Dacă va exista o altă condamnare în ţara respectivă, pentru a-şi ispăşi şi condamnarea respectivă, atunci se va discuta pe acest caz. Discuţia nu e politică, e la nivelul instituţiilor abilitate", a spus Bashar al-Assad.

Întrebat dacă lui Omar Hayssam îi va rămâne de ispăşit în România doar diferenţa de pedeapsă, preşedintele sirian răspunde: "Asta nu scrie în acord".

"Spun ca logică, aşa cum văd eu lucrurile: important e ca persoana să fie condamnată, să fie în închisoare. Pentru că avem asemenea acorduri şi cu alte ţări arabe. Fiecare caz se studiază de sine stătător. Această persoană se află în închisoare. Mulţi români cred că el e liber în Siria, dar el este în închisoare, cu condamnare şi condamnarea e de câţiva ani. După semnarea acestui acord, vor începe discuţiile pe acest caz. Asemenea discuţii nu ţin de serviciile de informaţii, e vorba de puterea judecătorească", a afirmat preşedintele sirian.

El a menţionat, potrivit ziarului "Adevărul", că Omar Hayssam se află sub incidenţa legii siriene şi "fiecare ţară are regulile ei".