Potrivit autorităţilor de la Kiev, „mulţi” dintre cei 215 prizonieri de război ucraineni eliberaţi în schimbul din ultimele ore cu Rusia au fost „torturaţi” în timpul captivităţii lor.
„Moral şi politic, Rusia a pierdut deja războiul şi îl pierde tot mai mult şi pe câmpul de luptă. Ucraina va învinge, iar Rusia trebuie să-şi oprească imediat invazia”, a declarat de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, Josep Borrell, în Consiliul de Securitate al ONU. Moscova „încearcă să intimideze Ucraina şi toate ţările care o susţin, dar va eşua. Dar câţi vor muri chiar înainte ca Putin să decidă să-şi reducă la tăcere armele?”, a adăugat el. Borrell a reiterat, de asemenea, că referendumurile „nu vor fi niciodată recunoscute”.
„La începutul acestui an, Rusia şi China au declarat „o prietenie nelimitată”. Şi, în ciuda faptului că au apărut crăpături în ultimele zile, ambele continuă să indice o viziune fundamental diferită asupra viitorului. Cred că trebuie să luăm această provocare în serios”, sunt cuvintele preşedintelei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Universitatea Princeton.
„Turcia a sprijinit întotdeauna şi continuă să susţină integritatea teritorială, suveranitatea şi unitatea politică a Ucrainei, inclusiv a Crimeei. În curând voi vorbi atât cu Putin, cât şi cu Zelenski”, declară preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a întâlnit cu jurnalişti la centrul cultural turc din New York, unde este pentru Adunarea Generală a Naţiunilor Umite.
Situaţia din Ucraina „arată o tendinţă în expansiune şi pe termen lung, cu efecte negative de contagiune din ce în ce mai grave pe care partea chineză nu vrea să le vadă: priorităţile sunt încetarea focului şi încheierea războiului”. Întâlnindu-se cu omologul său polonez, Zbigniew Rau, în marja Adunării ONU de la New York, ministrul de externe Wang Yi a spus: „China nu va rămâne pe loc sau nu va adăuga combustibil peste incendiu, continuând să-şi joace rolul în felul ei. În acelaşi timp – se arată într-o notă de la Beijing – sprijinim UE şi principalele ţări europene să continue să medieze şi să depună toate eforturile pentru pace”.
Germania este pregătită să primească dezertori din armata rusă „ameninţată cu represiunea”, a declarat de ministrul german de interne, Nancy Faeser, într-un interviu acordat Faz. „Cei care se opun cu curaj lui Putin şi, prin urmare, se pun în pericol, pot cere azil politic din Germania”. Într-un tweet, ministrul Justiţiei Marco a mai declarat că ruşii care fug din ţara lor sunt „bineveniţi”.
„Schimbul de prizonieri între Rusia şi Ucraina sub medierea Turciei a fost un pas important către sfârşitul războiului”, a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru agenţia de presă Anadolu, într-o întâlnire de presă la New York.
Rusia, cu cele mai recente ameninţări din partea preşedintelui său, „a depăşit încă un pas în escaladare”, a declarat preşedintele francez, Emmanuel Macron, intervievat de BFM-TV, în avionul care îl duce înapoi la Paris după Adunarea Generală a ONU de la New York. Vorbind despre folosirea rezerviştilor şi ameninţarea cu folosirea armei nucleare, Macron a spus că „este clar şantaj şi la fel de clar că are acele arme. Riscurile există. Dar este şi un instrument de presiune. Există o contraofensivă dinspre sud şi nord care a destabilizat frontul rusesc. De asemenea, este clar că situaţia economică a Rusiei este mai complexă decât se susţine, o rublă nemaifiind convertibilă, lanţurile valorice prăbuşindu-se din cauza părăsirii companiilor din teritoriu, partenerii care nu ajută aşa cum se aştepta. Şi, mai mult, Rusia se izolează pe plan diplomatic”. Macron a reiterat linia Franţei: „Nu suntem în război cu Rusia, dar trebuie să ajutăm Ucraina şi să convingem alte ţări să ne urmeze pentru a creşte presiunea asupra Rusiei”.
Kremlinul neagă că „mobilizarea parţială” decretată de preşedintele rus Vladimir Putin ar putea afecta până la un milion de rezervişti. „Este o minciună”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, comentând ştirea difuzată de oponenţii ruşi despre conţinutul punctului al 7-lea din decret. Potrivit Novaya Gazeta, acest punct, care nu a fost făcut public, este de aşteptat să mobilizeze până la un milion de oameni care pot fi înrolaţi.
Ridicaţi sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei până la sfârşitul acestui an, este apelul lansat de premierul ungar Viktor Orban la o şedinţă a partidul său, Fidesz. Potrivit premierului, Bruxelles-ul a „impus” sancţiuni Europei, transformând un conflict local într-un „război economic mondial”. Orban le-a cerut apoi membrilor partidului său „să facă tot posibilul pentru ca UE să retragă sancţiunile (împotriva Rusiei) până la sfârşitul anului”.
Îmbrăţişări şi mulţumiri pentru întoarcerea din captivitate din partea apărătorilor din Mariupol, eliberaţi în schimbul de prizonieri cu Moscova. Se îmbrăţişează, îi ajută pe răniţi, iar unul dintre militari sărută pământul, se vede într-un videoclip publicat de biroul de coordonare a întoarcerii militarilor pe teritoriul Ucrainei: „Într-adevăr, cel mai bun pământ din lume”, a spus un soldat.
Textul ordinului prezidenţial cu care Putin ordonă mobilizarea este diferit de discursul televizat al lui Putin, în care a vorbit despre „mobilizarea parţială”. Corespondentul New Yorker de la Moscova, Joshua Yaffa, subliniază: „Textul ordinului prezidenţial al lui Putin diferă de discursul său televizat. În cea din urmă, a subliniat mobilizarea „parţială”, dar prima nu spune nimic despre asta: Ministerul Apărării are licenţa de a înrola practic pe oricine. Cazul este larg răspândit la Moscova şi explică fuga mare a tuturor bărbaţilor de vârsta pentru a fi recrutaţi”. Corespondentul Guardian Andrew Roth observă: „Şoigu a spus ieri că recrutează 300.000 de oameni, dar numărul real este confidenţial şi, conform rapoartelor din regiuni, se pare că ar putea fi mai mulţi”.
Oligarhul ucrainean pro-rus Viktor Medvedciuk a fost eliberat din Ucraina. Acest lucru a fost confirmat lui Tass de Denis Puşilin, liderul auto-proclamatei Republici pro-ruse Doneţk.
Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a apela la mobilizarea parţială „se datorează faptului că Rusia se confruntă acum de fapt cu o blocada NATO cu toate capacităţile sale logistice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „În discursul său de ieri, preşedintele a făcut o descriere clară şi a explicat motivele acestei decizii”, a adăugat el.
Ucraina a adus înapoi 215 de eroi care au fost prizonieri ai ruşilor. „Apreciem foarte mult contribuţiile tuturor celor implicaţi în salvarea apărătorilor şi nu vom uita niciodată asta. Mulţumiri preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, pentru conducerea acestui proces. Am convenit ca cei cinci comandanţi Azov eliberaţi să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului şi să-şi poată vedea familiile”, a anunţat pe Telegram preşedintele ucrainean, cu referire la schimbul de prizonieri care a avut loc cu Rusia, în care Kievul a recuperat 215 persoane şi a trimis în schimb înapoi 55 de luptători ruşi, printre care şi pe politicianul ucrainean pro-rus Viktor Medvedciuk, care se confruntă cu acuzaţii de trădare.
De mâine, Comisia Europeană va prezenta statelor, în discuţii informale, primele propuneri pentru noile sancţiuni împotriva Rusiei. Pe masă va fi un plafon al preţului petrolului rusesc, în conformitate cu decizia luată de G7, precum şi noi măsuri restrictive pentru exportul de tehnologii, nu numai pentru dublă utilizare (civilă şi militară), ci şi pentru uz exclusiv civil.
Rusia a anunţat că va stopa gazul său în totalitate, dacă preţul va fi plafonat.
În plus, persoane noi vor fi adăugate pe lista neagră europeană. De asemenea, vor fi făcute ajustări pentru a închide „lacunele” găsite până acum în pachetele anterioare. Comisia va lansa în weekend întâlniri bilaterale cu statele membre şi va prezenta oficial noul pachet la începutul săptămânii viitoare.
Pachetul va fi apoi discutat de ambasadori la reuniunea Coreper din 28 septembrie. Cel mai mare obstacol ar putea fi reprezentat de Ungaria, care a anunţat deja că este puţin probabil să aprobe noi sancţiuni în sectorul energetic.
În timp ce îşi obligă proprii cetăţeni să se înroleze ca soldaţi în războiul din Ucraina, preşedintele rus vorbeşte despre „viitorul strălucit al noilor generaţii”.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a respins mişcările ruseşti de escaladare a războiului, afirmând că forţele ţării sale vor continua contraofensiva, fără a da Rusiei spaţiu de manevră pentru a se mobiliza şi a se instala pe teritoriul ucrainean.
„Putem readuce steagul ucrainean pe întregul nostru teritoriu. Putem face acest lucru cu forţa armelor, dar avem nevoie de timp”, a declarat Zelenski într-o intervenţie înregistrată miercuri la Adunarea Generală a ONU, pe care Rusia a încercat să o oprească.
Zelenski a prezentat ceea ce a spus că sunt cinci condiţii pentru pace. Printre acestea se numără pedepsirea agresiunii ruseşti, restabilirea securităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi garanţii de securitate.
„A fost comisă o crimă împotriva Ucrainei şi cerem o pedeapsă corectă”, a declarat Zelenski în faţa organismului ONU.
„Ar trebui creat un tribunal special pentru a pedepsi Rusia pentru agresiunea împotriva statului nostru… Rusia ar trebui să plătească pentru acest război cu bunurile sale”, a mai spus preşedintele ucrainean, îndemnând ONU să „elimine dreptul de veto” al Rusiei în calitate de membru al Consiliului de Securitate.
Ultima decizie a preşedintelui rus Vladimir Putin cere o nouă rundă de sancţiuni UE împotriva Moscovei, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-un interviu pentru CNN.
„Preşedintele Putin îşi arată acum slăbiciunea, pentru că vedem că încearcă să mobilizeze personal mai puţin instruit, mai puţin experimentat, mai puţin motivat şi vrea să demareze referendumuri farsă pe pământul suveran al Ucrainei. Aşa că cred că acest lucru necesită din nou sancţiuni din partea noastră”, a spus von der Leyen.
Şefa Comisiei Europene susţine că măsurile restrictive aprobate până acum au efect, „chiar muşcă”. Întrebată de Christiane Amanpour despre retorica nucleară a preşedintelui rus, von der Leyen a răspuns: „Putin are arme nucleare, acesta este un fapt, dar nu vom ceda niciodată şantajului”.
Cetăţeanul marocan eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina mediat de Arabia Saudită este Brahim Saadoun, condamnat la moarte în iunie anul trecut de o instanţă a „republicii populare” pro-ruse Doneţk sub acuzaţia de a fi mercenar străin în solda Kievului. Sora Imane a declarat pentru CNN că familia ei nu a fost contactată nici de autorităţile marocane, nici de autorităţile saudite, dar şi-a recunoscut fratele în fotografiile şi videoclipurile difuzate de agenţia de presă saudită, la sosirea în Riad.
„În 21 septembrie 2022, ora 22:42 (ora locală, n.red.), peste 1311 persoane au fost deja arestate în 38 de oraşe”, se arată pe site-ul ONG-ului Ovd-Info.
Ruşii au ieşit pe străză în zeci de oraşe din ţară, scandând „Putin în tranşee”.