Marţi dimineaţă, sirenele de salvare aeriană sună în Kiev, relatează corespondenţii de presă aflaţi la faţa locului.
Agenţia de presă de stat ucraineană Ukrinform relatează că 98 de mineri sunt încă blocaţi în subteran în urma bombardamentelor ruseşti asupra oraşului Kryvyi Rih, oraşul natal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
În această dimineaţă, sirenele sună din nou în Kiev, relatează jurnalistul Paul Adams de la BBC. Alte lovituri au fost raportate în Zaporojie în cursul nopţii.
The Kyiv Independent raportează că au avut loc lovituri asupra Zaporojie în timpul nopţii, spunând într-un tweet cu puţin timp înainte de ora locală 7 dimineaţa că: „Forţele ruseşti au vizat infrastructura din oraşul Zaporojie, potrivit guvernatorului regiunii Zaporizhzhia, Oleksandr Starukh. Informaţii privind victimele şi pagubele nu au fost încă raportate”.
Ieri, ucrainenii s-au trezit sub o serie de atacuri cu rachetă ce au lovit mai multe oraşele din întreaga ţară, care au ucis 14 persoane şi au rănit aproape 100 de persoane.
Gazprom ar fi găsit dispozitive explozive atribuite NATO pe Nord Stream. Se întâmpla în 2015, a declarat purtătorul de cuvânt al gigantului energetic rus, citat de agenţia rusă Tass.
Summitul virtual al G7 privind Ucraina va avea loc la ora 15.00, a anunţat de Casa Albă, în nota despre programul zilei a preşedintelui american Joe Biden. În declaraţie se reaminteşte că la summit va participa şi liderul Ucrainei.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut aseară o întâlnire de urgenţă cu privire la Ucraina, după o serie de atacuri ruseşti care, spune el, reprezintă o „schimbare profundă a naturii” războiului. Aceste „atacuri deliberate ale Rusiei pe tot teritoriul ucrainean şi împotriva civililor reprezintă o schimbare profundă a naturii acestui război”, a declarat preşedintele Macron, în timpul unei călătorii la Mayenne.
Şeful Franţei şi-a convocat consilierii la întoarcerea la Paris, precum şi o serie de diplomaţi şi militari, pentru a face un bilanţ al situaţiei. Palatul Elysée a confirmat că ieri seară a avut loc un Consiliu de Apărare restrâns, cu durata de o oră şi jumătate, în prezenţa ministrului de Externe, Catherine Colonna, şi a ministrului Forţelor Armate, Sebastien Lecornu.
Potrivit aceleiaşi surse, Macron a profitat de ocazie „pentru a încheia noi acorduri care să sprijine militar Ucraina şi să asigure nevoile populaţiei sale”.
Statele Unite „vor trimite noi pachete cu arme la Kiev, în zilele următoare, şi vor continua să ajute Ucraina să se apere atâta timp cât va fi necesar”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, John Kirby, a într-un interviu pentru CNN.
NATO urmăreşte să învingă sau să slăbească Rusia, a declarat reprezentantul permanent al Federaţiei Ruse la ONU, Vasili Nebenzia. Potrivit TASS, diplomatul, vorbind la o şedinţă a sesiunii speciale a Adunării Generale a Naţiunilor Unite privind situaţia din Ucraina, a exprimat „protestul puternic” al Rusiei „în legătură cu încălcările din procesul decizional privind votul la „Adunarea Generală a Naţiunilor Unite privind rezoluţia americană de condamnare a Moscovei pentru organizarea de referendumuri în teritoriile eliberate”.
Potrivit Moscovei, care a propus anterior organizarea unui vot secret asupra acestei rezoluţii, Rusia a fost privată de dreptul de a vorbi, discursul său a fost denaturat şi „acum încearcă să priveze ţările membre ONU de dreptul de a-şi exprima liber un punct de vedere „.
Guvernul polonez le-a cerut compatrioţilor să părăsească Belarus, în urma tensiunilor în creştere cu Ucraina. „Îi sfătuim pe cetăţenii polonezi care se află pe teritoriul Belarusului să plece prin mijloace private şi comerciale”, a declarat guvernul, potrivit agenţiei de presă Reuters.
98 de mineri au fost prinşi în subteran din cauza unei pene de curent cauzată de bombardamentul rusesc asupra Krivoi Rog, în sudul Ucrainei, a anunţat şeful administraţiei militare a regiunii Dnipropetrovsk, Oleksandr Vilkul, pe Telegram, scrie Ukrinform, subliniind că operaţiunea de salvare este programată pentru această seară. Potrivit lui Vilkul, un total de 854 de mineri au fost prinşi în 4 mine de cărbune, după ce ruşii au lansat o lovitură cu rachete asupra regiunii Krivoi Rog. Cei mai mulţi dintre ei au fost salvaţi, operaţiunea fiind aproape finalizată. Moscova a lansat un atac masiv cu rachete în toată Ucraina, ieri această dimineaţă: 18 rachete au fost lansate împotriva regiunii Dnipropetrovsk. Cinci dintre acestea au fost doborâte de unităţile de apărare antiaeriană ucrainene. Alte trei rachete au fost trase spre oraşul Krivoi Rog: una a fost doborâtă, dar două au lovit ţinte.
Putin acuză: „Serviciile de la Kiev responsabile pentru atacul asupra podului Kerci”. Cel puţin cinci explozii în capitală, morţi şi răniţi. A lovit, de asemenea, Lviv, Harkov şi Odesa.
Preşedintele american Joe Biden s-a angajat faţă de liderul ucrainean Zelenski „să ofere în continuare Ucrainei sprijinul de care are nevoie pentru a se apăra, inclusiv sisteme avansate de apărare aeriană”, susţine Casa Albă într-o notă. Biden „a subliniat, de asemenea, angajamentul său continuu faţă de aliaţi şi parteneri de a continua să impună costuri Rusiei, făcând Rusia responsabilă pentru crimele de război şi atrocităţile sale”.
Moscova „a lansat cel puţin 84 de rachete împotriva populaţiei civile şi a infrastructurii civile. Facilităţile energetice, clădirile rezidenţiale, universităţile, şcolile şi muzeele au fost printre ţintele Rusiei. A viza în mod deliberat civilii este o crimă de război, iar Rusia a dovedit încă o dată că este un stat terorist”, a afirmat ambasadorul ucrainean la ONU, Sergi Kisliţia, acuzând Moscova că încearcă „să ne aducă înapoi în anii 30, când Hitler a distrus ţări cu invazii ilegale şi referendumuri”.
Bilanţul atacului masiv cu rachete lansat astăzi de Rusia pe teritoriul Ucrainei a crescut la 14 morţi şi 97 de răniţi. Acest lucru a fost anunţat de ministrul de interne ucrainean Denis Monastirski, în cadrul unui teleton naţional, scrie Ukrinform. „În realitate, acesta este al doilea atac masiv cu rachete după 24 februarie şi probabil cel mai mare bombardament din istorie în ceea ce priveşte infrastructura energetică importantă. Acum poate fi numit terorism energetic, o continuare a terorismului nuclear şi mă refer la centrala Zaporojie, care este bombardată continuu de ruşi”, a spus el.
Dezbaterea a început în Adunarea Generală înainte de votul asupra rezoluţiei promovate de UE care condamnă încercarea Rusiei de a anexa patru regiuni ale Ucrainei. Moscova, într-o scrisoare trimisă ţărilor membre, a cerut un vot secret asupra rezoluţiei, pentru a evita „presiunile”, iar la începutul dezbaterii, Albania a luat cuvântul cerând un vot procedural, pentru a confirma că, în schimb, Adunarea se va exprima deschis. 107 ţări au votat în favoarea votului deschis, 13 s-au declarat împotrivă şi 39 s-au abţinut.
„Conversaţie productivă cu preşedintele american Joe Biden. Apărarea aeriană este în prezent prioritatea numărul 1 în cooperarea noastră în domeniul apărării. Avem nevoie, de asemenea, de conducerea SUA cu o poziţie dură a G7 şi de sprijin pentru rezoluţia noastră a Adunării Generale a ONU, a scris pe Twitter preşedintele ucrainean.
Productive conversation with @POTUS. Air defense is currently the number 1 priority in our defense cooperation.
We also need US leadership with the G7’s tough stance and with support for our UN GA resolution.— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 10, 2022