Reducerea duratei procedurilor judiciare, printre obiectivele candidaţilor la şefia ICCJ

Iulian Dragomir, candidat pentru funcţia de vicepreşedinte, are drept motto al proiectului de management cuvintele "Justiţia este adevărul în mişcare", ale eseistului francez Joseph Joubert.

Magistratul enumeră, printre obiective, măsuri pentru reducerea duratei procedurilor judiciare, aplicate urmare a fluxului mare de dosare înregistrate pe rolul instanţei supreme, prin: facilitarea redactării şi utilizării documentelor întocmite în cadrul secţiilor, asigurarea participării judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi la module de lucru organizate pentru pregătirea şi gestionarea eficientă a cauzelor, analiza trimestrială a factorilor subiectivi şi obiectivi, care determină depăşirea termenului rezonabil, în dosarele mai vechi de un an, controlul activităţii de repartizare aleatorie a cauzelor prin intermediul primului magistrat-asistent şef şi, urmare a consultării judecătorilor secţiilor, stabilirea unui plafon maxim de dosare noi repartizate pe şedinţă.

"Cea mai importantă măsură pentru reducerea numărului de dosare/judecător la nivelul prevăzut de standardele europene vizează solicitarea, prin intermediul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a aplicării procedurilor pentru ocuparea imediată a posturilor vacante de judecători şi magistraţi-asistenţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi suplimentarea numărului de posturi pentru personalul auxiliar de specialitate, care va permite crearea unui număr suplimentar de complete de judecată, se arată în proiectul de management al lui Iulian Dragomir, postat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Iulian Dragomir a fost, între 1991 şi 1997, judecător la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în 1997 a fost promovat judecător la Tribunalul Bucureşti. În 1999, a fost promovat judecător cu grad de Curte de Apel, după care, între 2001 şi 2004, a fost vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti.

Între 2004 şi 2007, Dragomir a fost vicepreşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, în perioada 2004 - 2006 a fost detaşat la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, iar din 1 iulie 2007 este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În septembrie 2011, Iulian Dragomir şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Secţiei Penale din cadrul ICCJ, ocupată în cele din urmă de Corina Jîjîie.

Unul dintre contracandidaţii lui Iulian Dragomir, judecătoarea Nela Petrişor, are ca obiective prioritare realizarea unei "platforme organizatorice" unitare de aplicare a dispoziţiilor noului Cod civil şi de Procedură civilă, împreună cu echipa managerială a Curţii, cu instanţele judecătoreşti din ţară, CSM şi Ministerul Justiţiei, şi "asigurarea îndeplinirii la noi standarde de profesionalism şi modernitate a rolului fundamental al ICCJ - interpretarea şi aplicarea unitară a legii".

Pentru realizarea acestor obiective, Nela Petrişor precizează, în proiectul de management, că îşi propune realizarea unui sistem integrat de management al resurselor umane, printr-o mai bună organizare a activităţilor, gestionarea raţională a resurselor financiare şi revitalizarea strategiei de informatizare a ICCJ, exploatarea la capacitate maximă a programului de gestiune informatizată a dosarelor ECRIS şi dezvoltarea acestuia.

Nela Petrişor este judecător la Secţia a II-a Civilă din cadrul instanţei supreme. În 2010, ea a mai candidat la funcţia de vicepreşedinte al ICCJ, dar aceasta a fost ocupată de Aida Popa.

Rodica Aida Popa, care şi-a depus candidatura pentru un nou mandat de vicepreşedinte al instanţei supreme, propune asigurarea unui management participativ al preşedintelui ICCJ, vicepreşedintelui şi preşedintelui secţiei penale, prin stabilirea strategiei de pregătire a implementării codurilor, care se va integra în strategia CSM, PICCJ, a instanţelor şi a parchetelor din sistemul judiciar şi a Institutului Naţional al Magistraturii (INM).

"Motivarea depunerii candidaturii mele pentru continuarea într-un nou mandat de vicepreşedinte a activităţii mele manageriale a ICCJ este dată de progresele realizate în activitatea efectivă a instanţei, a experienţei dobândite în managementul participativ, precum şi provocările în implementarea codurilor în materie penală, aspectelor pe care le implică un nou sediu al instanţei supreme, ce-mi dă posibilitatea asigurării contribuţiei mele alături de cea a preşedintelui instanţei supreme, celui de-al doilea vicepreşedinte, preşedinţiilor de secţie, judecătorilor, magistraţilor asistenţi şi întregului personal al instanţei supreme", mai arată Aida Popa, în proiectul de management.

Judecătoarea Rodica Aida Popa şi-a început cariera în 1989, la Judecătoria Curtea de Argeş. Magistratul a ajuns ulterior la Judecătoria Sectorului 3, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti, iar din iulie 2004, la Secţia penală a instanţei supreme.

Aida Popa a fost numită în funcţia de preşedinte al ICCJ la 17 septembrie 2010, pentru un mandat de trei ani.

Cel de-al patrulea candidat la funcţia de vicepreşedinte, judecătorul Cristina Iuliana Tarcea, subliniază, în proiectul ei de management, necesitatea asigurării unui sediu corespunzător instanţei supreme, deoarece actualul sediu este "insuficient şi nu asigură o bună desfăşurare a activităţii specifice instanţei supreme".

"În egală măsură, am dorit să subliniez faptul că succesul unor măsuri de organizare judiciară şi funcţionare administrativă a unei instanţe, în contextul schimbării de amploare a legislaţiei, nu poate fi asigurat fără sprijinul material şi logistic adecvat şi că numai activitatea concertată a autorităţilor publice cu atribuţii de legi executive şi jurisdicţionale poate asigura reuşite unei reforme, astfel încât aceasta să nu rămână o formă fără conţinut", precizează Tarcea, în proiectul de management publicat pe site-ul CSM.

Cristina Iulia Tarcea, judecător în cadrul Secţiei a II-a Civilă, a fost, în perioada 1985-1990, avocat în Baroul Ialomiţa şi Baroul Bucureşti, iar în 1990 şi-a început cariera de judecător, la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. Ulterior, a fost magistrat la Tribunalul Bucureşti, în perioada 2002-2004, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, iar în 2002-2003, agent guvernamental CEDO. Din 2004, Tarcea este judecător la ICCJ.

Lavinia Curelea, care şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la şefia Secţiei I Civilă, îşi propune pentru perioada 2013-2016 menţinerea unei rate ridicate de soluţionare a dosarelor vechi , îmbunătăţirea standardelor de calitate a hotărârilor şi monitorizarea jurisprudenţei, în scopul asigurării caracterului unitar al acesteia.

"Îmi propun ca obiectiv principal transformarea managementului activităţii de pregătire a dosarelor şi transferarea acestuia în responsabilitatea judecătorilor cauzelor", a menţionat Lavinia Curelea, în proiectul de management.

Lavinia Curelea şi-a început cariera de judecător în 1989 la Judecătoria Suceava. Ulterior, a fost magistrat la Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava, iar din 1999 la Curtea de Apel Bucureşti. Din 2001, a fost inspector general judecătoresc, în cadrul serviciului de Inspecţie Generală şi Audit Intern din cadrul Ministerului Justiţiei, iar din 2004, magistrat la instanţa supremă.

Candidaturile pentru funcţiile de conducere vacante de la ICCJ au putut fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii din 17 iulie până în 19 august, înscriindu-se şase candidaţi.

Astfel, pentru funcţia de preşedinte al ICCJ şi-a depus candidatura la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) doar Livia Doina Stanciu, care ocupă şi în prezent această funcţie.

Pentru ocuparea cele două funcţii de vicepreşedinte s-au înscris patru candidaţi, respectiv Aida Rodica Popa, care ocupă şi în prezent această funcţie, Nela Petrişor, magistrat la Secţia a II-a Civilă, Iulian Ilie Dragomir, judecător la Secţia Penală, şi Cristina Iulia Tarcea, judecător la Secţia a II-a Civilă. Pentru şefia Secţiei I Civile şi-a depus candidatura doar actualul preşedinte, Lavinia Curelea.

Analizarea candidaturilor de către Secţia pentru judecători a CSM şi formularea propunerilor de numire în funcţiile de conducere vacante de la ICCJ va avea loc în perioada 9-10 septembrie.