Video Relaţiile poliţişti-informatori în Caracal. "Alexandra putea fi salvată. Pentru duşmăniile de aici a păţit-o" - AUDIO-VIDEO

Date şi fapte:

- În 25 iulie, după ora 11.00, Alexandra sună de 3 ori la 112 să îşi anunţe propria răpire
- adjunctul IPJ Olt de la acea vreme Nicolae Alexe cere ajutorul lui Remus Rădoi, cunoscut drept „Codiţă“, care are o firmă de pază
- Poliţistul cere informaţii cu privire la o maşină argintie ce părea un BMW break, apoi s-a răzgândit vorbind despre un Renault Megane break.
- Codiţă îl îndrumă către două locaţii, iar poliţiştii ajung în localitatea Redea, la două imobile unde stau rivali din clanul Oacă.
- În 30 iulie, Nicolae Alexe, fost adjunct IPJ Olt, spune într-o intervenţie la Antena 3: “Am continuat în mod direct verificările şi am solicitat sprijinul poliţiştilor rutieri cărora le-am distribuit fotografia, iar ulterior prin surse proprii am fost informat de un colaborator că un autoturism identic s-ar afla într-o parcare a unui supermarket din Caracal. (...) Am trimis imediat să verifice, însă acest autoturism avea mici detalii ce nu corespundeau autoturismului pe care îl căutam”.
- Alexe a sunat de mai multe ori la colaboratorul său, dar nu a obţinut locaţia corectă. I-a oferit în schimb date din anchetă.
- În cele din urmă, cu o întârziere de 19 ore, poliţiştii ajung în faţa casei lui Gheorghe Dincă, dar nu intră. “Domnii procurori au spus că nu suntem siguri că persoana respectivă este autorul, nu ştim sigur că se află în acea locaţie victima, fapt pentru care au spus că au mai făcut mai devreme 3 percheziţii în care nu au reuşit să identificăm nici o probă referitoare la acest lucru şi că au rezerve”, explică Alexe.

Adjunctul Poliţiei Olt a fost acuzat că a apelat la grupări de interlopi, în loc să meargă la superiorii săi. Cazul Alexandra a scos la iveală că ajutorul oferit de Remus Rădoi nu a fost o excepţie şi că au mai fost şi alte dosare.

,,Am văzut în Occident cum poliţia, atunci când există un astfel de caz, dă un număr de telefon la care oamenii să sune să dea informaţii. Mi se pare că trăiesc într-o altă lume ciudată. Ca cetăţean, mi se pare firesc, aş face-o şi neîntrebat. Conform regulamentului de organizare şi funcţionare, care merge pe Legea 333/2013, noi suntem obligaţi să colaborăm cu organele de anchetă ori de câte ori suntem solicitaţi. Avem o licenţă pe care o luăm o dată la 3 ani de la SRI şi IGPR şi când încălcăm condiţiile licenţierii, avizării, suntem pasibili de a ni se ridica această licenţă”, a spus Remus Rădoi, pentru MEDIAFAX.

Remus Rădoi are nu mai puţin de 1.800 de angajaţi, iar 20% din activitatea sa este legată de paza la firmele de stat.

Întrebat dacă adjunctul Poliţiei ar fi trebuit să ia informaţii şi de la clanul Oacă, Rădoi spune: ,,A existat de-a lungul timpului şi există şi în prezent un dosar de prostituţie-cămătărie-trafic de persoane, pe numele grupării acesteia, inclusiv pe numele liderului (clanul Oacă, Daniel Oacă – n.r.), pus sub control judiciar pentru astfel de fapte. A mai fost arestat pentru astfel de fapte. În situaţia noastră, eu sunt o persoană care nu are cazier, care se ocupă cu alte lucruri, nu cred că se pot pune în oglindă una cu alta. Dumnealor căutau surse credibile, verificate, care să fie cât de cât într-un cadru legal. Eu nu am la cunoştinţă ca ei (poliţia – n.r.) să fi colaborat cu personaje atât de dubioase”.

Pe de altă parte, rivalul său, Nicuşor Oacă, îl acuză pe Rădoi că a indicat greşit adresele.

”A indicat greşit (Rădoi, n..r) deoarece s-a dus poliţia în comuna Redea, la prietenii ăştia ai mei, a intrat cu mascaţii peste ei. Nu e o problemă că s-a dus, dar trebuia să se ducă unde a descris fata cu lux de amănunte, adică: <am trecut pe lângă un dig, mă aflu în Bold>. Era simplu, acolo nu putea să-i trimită? De ce colaborează cu acest Remus Rădoi poliţia când putea să colaboreze cu colegi de-ai dânsului, subordonaţii dânsului, care sunt din Caracal şi cunoşteau foarte bine zona? Sună vecinii la 112 noaptea şi nu intervine”, a afirmat Oacă, pentru MEDIAFAX.

Bărbatul spune că dosarul de cămătărie care îl vizează pe el şi pe apropiaţii săi a fost construit de Alexe tot cu ajutorul lui Rădoi. ”Toată nebunia asta a pornit de la numitul Rădoi Remus, care era prieten – nu spun că colabora – cu domnul fost adjunct Alexe, pe care l-a îndrumat pe nişte piste false, adică mai concret în comuna Redea, la două adrese, la Andreescu Valentin şi la un anumit Dan Master. Coincidenţa face că aceştia sunt prieteni cu mine. Sunt cercetaţi într-un dosar pe care l-a instrumentat domnul Alexe, pe care l-a ajutat domnul Rădoi Remus, dânsul spune, i-a dus un număr de 40 de persoane pe care le-a convins – eu spun că le-a influenţat - şi a rămas o prietenie între aceşti doi. Dosar (n.r. pe numele lui Oacă) de cămătărie”, a mai spus Oacă.

În apărarea lui sare şi Tiberiu Iliescu, prieten al lui. Omul crede că rivalitatea din zonă a omorât-o pe Alexandra.

“Dacă domnul Alexe nu mergea pe pista indicată gresit de Rădoi Remus, Alexandra putea fi salvată. Pentru duşmăniile şi prostiile indicate de acest Rădoi Remus, fata a păţit ceea ce a păţit. Pentru faptul că Rădoi Remus provine din Redea, adresele la care a trimis poliţia erau cunoscute, el cunoştea băieţii ăia de mici copii, ştia ce maşini au dar băieţii îi făceau parte dintr-un dosar pe care el spune că îl instrumentase. Ce se întâmplă, domnul Rădoi Remus nu face parte din nicio firmă de pază, el face pază prin interpuşi. Într-un dosarul cu mine a primit o condamnare la trei ani plus 5 ani de încercare şi i s-a interzis dreptul de a mai deţine firme de pază”, a declarat Iliescu, pentru MEDIAFAX.

Raportul Ministerului de Interne face referire la cele trei percheziţii, dar menţionează datele au fost furnizate de “persoane de sprijin”.

Raport MAI: “Informativ, utilizându-se datele furnizate de persoane de sprijin de pe raza Municipiului Caracal, au fost identificate 3 locaţii diferite de pe raza Municipiului Caracal, aparţinând unor persoane suspecte de săvârşirea unor astfel de infracţiuni, iar cu sprijinul procurorului de caz au fost efectuate demersuri în vederea obţinerii mandatelor de percheziţie.

La ora 19.58, au fost demarate cele 3 percheziţii domiciliare în baza mandatelor obţinute, comisar şef Alexe Nicolae participând efectiv la una din percheziţii, iar adjunctul pe linie de ordine publică la o altă locaţie, la niciuna din cele 3 locaţii nefiind obţinute date sau indicii relevante în depistarea minorei”.

Rădoi susţine că nicio informaţie legată de Gheorghe Dincă nu a ajuns mai devreme la angajaţii săi şi acuză Poliţia că nu s-a mobilizat în urmă cu câteva luni, deşi la nivelul judeţului Olt au fost semnalate de-a lungul timpului dispariţii.

„Nu (îl cunoşteam pe Gheorghe Dincă – n.r.), spre ruşinea noastră. Nu am reuşit să furnizăm niciodată vreo informaţie despre el. Nu reliefa, era un om prea bătrân ca noi să credem că poate să fie (un presupus criminal – n.r.). (...) Din ce observăm acum şi noi, iată că făcea un fel de taximetrie, avea o conivenţă cu fiica sa, nu ştim cât, poate aflăm mai multe. Poate avea şi cu alţii. (…) Eu am convingerea că ăsta a făcut mai multe crime. (...) Dacă s-ar fi acţionat din aprilie, de când existau plângeri, semnalmente cu privire la maşina asta... până la 11 noaptea, ei (poliţiştii, n.r.) nu ştiau că e Renault. Ei sunt obişnuiţi cu salariul bun. Au vinovăţie destul de mare”, mai susşine Rădoi.

Testele ADN din butoiul găsit pe proprietatea lui Gheorghe Dincă au arătat că acestea aparţin Alexandrei Măceşanu, de 15 ani. Dincă a recunoscut că a ucis-o, după ce a prins-o că a apelat 112. Bărbatul, de 66 de ani a mai recunoscut încă o crimă, în cazul Luizei Melencu, de 18 ani, despre care spune că a aruncat-o în Dunăre în luna aprilie.

Autorităţile s-au dovedit a fi incapabile să o salveze pe Alexandra, deşi copila a apucat să sune de 3 ori la 112 şi să ofere detalii despre locul în care este sechestată. Conform raportui MAI în acest caz, Alexandra a mai avut două discuţii cu doi poliţişti. Cu toate acestea intervenţia în oraşul Caracal, un oraş de 30.000 de oameni, s-a făcut după 19 ore.

Din raportul Ministerului de Interne reiese că nu a fost activat mecanismul naţional „Alertă Copil” şi s-a pierdut mult timp fără ca poliţiştii să ia vreo măsură concretă. În plină criză generată de sechestrarea Alexandrei, poliţiştul Alexe a stat la două bilanţuri ale Poliţiei din Scorniceşti şi Potcoava.

Ulterior, la verificări, a minţit legat de ora la care a fost informat despre caz. “Din raportul întocmit de ofiţer a reieşit faptul că, în jurul orei 15.30, a fost contactat telefonic de către agent şef Grigorescu Cristi, purtător de cuvânt în cadrul I.P.J. Olt care i-a spus că cei de la presă vor mai multe detalii despre dispariţie întrucât minora fusese sechestrată.

Acest aspect este însă contrazis de raportul subcomisarului ..., care a afirmat că l-a informat pe ofiţer cu privire la sechestrarea şi violarea minorei, la ora 11.50, acesta din urmă limitându-se la dispunerea de măsurii prin care şeful Serviciului de Investigaţii Criminale să se deplaseze la Poliţia Municipiului Caracal pentru a coordona activitatea de cercetare vizând dispariţia minorei.
(...)
Mai mult, cms. şef Alexe Nicolae nu a manifestat loialitate în discuţiile purtate cu comisia de verificare, în sensul că manifestarea loialităţii însumează mai multe trăsături, printre care şi sinceritatea, ori ofiţerul respectiv a modificat, cu intenţie, faţă de superiorul ierarhic, data şi ora în care a fost sesizat”.

Cine este Remus Rădoi:

-a fost implicat, în 2009, într-un scandal cu un grup de romi la Caracal, în urma căruia a împuşcat cu un pistol cu bile un bărbat
- în 2002, a fost implicat într-un incident în faţa Ministerului Justiţiei, când şi-a incendiat maşina în semn de protest faţă de "pasivitatea autorităţilor" în privinţa infractorilor. "El este cunoscut în comună ca un individ care a mai comis şi înainte de incidentul de ieri o serie de acte de violenţă la limita iresponsabilităţii", se arăta în comunicatul Ministerului Justiţiei de la acea vreme.

Cine este Nicuşor Oacă:

- Lider al grupării Oacă.
- membrii grupării au fost cercetaţi pentru constituire de grup infracţional organizat, oferirea de bani cu camătă şi impunerea unor taxe de protecţie.