Reportaj COVID-19. Povestea vindecării pacientului de 1.9 milioane dolari

  • The Wall Street Journal: un reportaj despre situaţia din spitalele în care se tratează persoane afectate de coronavirus, pacienţi care se află în spitale timp de săptămâni, spitale suprasolicitate şi facturi uriaşe.
  • Doctorii l-au diagnosticat pe Salvatore Mazzara cu Covid-19. Au constatat că plămânii, rinichii şi inima bărbatului în vârstă de 48 de ani aveau să cedeze curând.
  • A fost conectat la un ventilator, iar când utilizarea prelungită a acestuia a devenit un pericol, i-au livrat oxigen direct, printr-o incizie la nivelul gâtului. A supravieţuit. Dar nu a părăsit spitalul decât după şase săptămâni.
  • Facturile depuse la compania de asigurări a familiei au totalizat aproximativ 1.881.500 de dolari.
Urmărește
7841 afișări
Imaginea articolului Reportaj COVID-19. Povestea vindecării pacientului de 1.9 milioane dolari

Pacientul de 1.9 milioane dolari FOTO WSJ

The Wall Street Journal a urmărit evoluţia unui bărbat infectat cu coronavirus prin interviuri luate membrilor familiei acestuia şi personalului de la spitalul Mount Sinai din New York, relatând şederea în spital a acestuia, însoţită de multe tensiuni şi speranţe în rândul familiei pacientului şi al medicilor care l-au îngrijit.  
 
Covid-19 s-a dovedit a fi o boală surprinzătoare, unii pacienţi experimentând puţine simptome sau chiar nici un simptom, iar alţii cedând unui atac fatal asupra organelor, circulaţiei şi sistemului imunitar. Unii, cum a fost domnul Salvatore Mazzara, rămân la terapie intensivă o lungă perioadă de timp, de multe ori chiar mai multe săptămâni, alături de cele mai grave cazuri din spital. „Aproape întotdeauna ştim cu toţii ce avem de făcut”, a declarat Robert Hiensch, medic pneumolog la spitalul Mount Sinai, care a avut grijă de domnul Mazzara. „Dintr-o dată însă te confrunţi cu sute şi sute de pacienţi, la care învăţăm cu toţii din zbor ce trebuie făcut”, conform WSJ.
 
Mazzara a rămas la Spitalul Mount Sinai timp de 44 de zile, dintre care 23 le-a petrecut la terapie intensivă.
În urma unui studiu realizat în California şi Washington, s-a constatat că jumătate dintre pacienţii cu Covid-19 au rămas la terapie intensivă timp de cel puţin 10 zile, pe când înainte de pandemie, pacienţii rămâneau acolo de regulă timp de două până la trei zile. Acest lucru implică existenţa unui număr redus de paturi în spital pentru noi pacienţi.
 

Spitale pline şi sume exorbitante

 
Creşterea numărului de cazuri în New York a silit spitalul să extindă numărul unităţilor de terapie intensivă de la şapte, câte erau înainte de pandemie, la 10, ceea ce a însemnat creşterea numărului medicilor şi al asistentelor medicale şi a unei aparaturi medicale suplimentare pentru a monitoriza pacienţii, a declarat Roopa Kohli-Seth, directorul departamentului pentru medicină de urgenţă.
 
Pe măsură ce cazurile de Covid-19 s-au înmulţit în regiunea sudică şi vestică a SUA, unităţile de terapie intensivă ale spitalelor au devenit din ce în ce mai pline cu pacienţii cu coronavirus.
 
Pentru îngrijirea lui Mazzara, facturile depuse la compania de asigurări a familiei au totalizat aproximativ 1.881.500 de dolari, potrivit declaraţiilor analizate de The Wall Street Journal. Iar după scăderea reducerilor de preţ negociate de către asigurator, facturile de până acum totalizează aproximativ 178.200 dolari. Sumele nu reprezintă însă factura finală şi s-ar putea schimba. Partea pe care o va plăti familia Mazzara se va baza pe prestaţiile lor de asigurări sociale.
Sistemul spitalicesc nu va factura direct pacienţii pentru îngrijire, a declarat un purtător de cuvânt al Muntelui Sinai. „Oricine necesită tratament şi îngrijire pentru Covid-19, indiferent de tipul de asigurare de sănătate pe care îl are, poate veni la orice spital din Sistemul de Sănătate Mount Sinai şi să primească tratament”, mai spus el.
 
Familia dlui Mazzara a sperat iniţial că va putea evita spitalul, dar tusea persistentă febra, durerile şi vărsăturile l-au silit să ajungă acolo. După ce medicii au pompat aer şi oxigen în plămânii dlui Mazzara şi au văzut că starea respiraţiei acestuia era aproape identică, au hotărât să îl interneze. I s-a administrat rapid hidroxiclorochină, un medicament împotriva malariei şi foarte controversat în timpul pandemiei.
 
Primele rapoarte din China şi Franţa au sugerat că hidroxiclorochina a ajutat la îmbunătăţirea stării pacienţilor cu Covid-19. Medicamentul a primit autorizare pentru utilizare de urgenţă şi în America. Spitalul Mount Sinai a oprit utilizarea acestuia pe 24 aprilie, pe baza unor studii care au constatat că există puţine beneficii ale medicamentului şi după ce au existat rapoarte la nivel naţional care arătau că pacienţi cu Covid-19 care au folosit hidroxiclorochina au avut probleme grave ale ritmului cardiac pentru. Medicamentul a fost revocat în America la mijlocul lunii iunie.
 
În primele trei zile petrecute în spital, dl Mazzara nu a avut nevoie de terapie intensivă. Avea o boală cronică care îi putea afecta plămânii, dar aceea nu era activă, şi era sănătos, a spus un medic care îl îngrijea. Apoi însă, în seara zilei de 7 aprilie, pacient a ajuns în stare critică. Medicii au reflectat dacă ar trebui să îl conecteze pe dl Mazzara la un ventilator pentru ca acesta să primească mai mult oxigen.
 
Ezitările ţineau de faptul că folosirea aparatului nu este lipsită de riscuri.
Medicii la nivel global s-au străduit să decidă care este cel mai bun mod de a trata pacienţii cu Covid-19, care au plămânii afectaţi de virus. Primele rapoarte au fost parţiale şi contradictorii, medicii împărtăşind experienţe pe măsură ce pandemia s-a răspândit rapid. Unii au susţinut că utilizarea timpurie a ventilatoarelor previne daune suplimentare la nivelul plămânilor; alţii au cerut mai multă reţinere, ţinând cont de rata ridicată a mortalităţii la pacienţii cu Covid-19 care au fost conectaţi la aparate, sugerând că acestea nu sunt la fel de eficiente ca şi pentru cei cu alte boli.
 

Rinichii lui Mazzara au început să cedeze în a treia zi de spitalizare

 
După ce a fost conectat la un ventilator şi puternic sedat, dl Mazzara a avut nevoie de monitorizarea sporită a echipei de la terapie intensivă. În prima sa zi acolo, medicii au comandat o nouă reţetă: remdesivir, un medicament experimental, înscriindu-l pe dl Mazzara într-un studiu asupra medicamentului.
 
În a treia zi, rinichii dlui Mazzara au început să cedeze – o complicaţie încă neînţeleasă suficient, pe care o provoacă coronavirusul. Rinichii împiedică acumularea remdesivirului în organism. Medicii au fost siliţi să părăsească studiul. În primele 10 zile de terapie intensivă, medicii i-au tratat rinichii cu medicamente şi i-au ajutat plămânii, timp în care a rămas sedat. Starea rinichilor pacientului s-a îmbunătăţit treptat, fără dializă, timp în care şi plămânii săi au făcut progrese.
Apoi însă inima i s-a oprit. Pauza a fost scurtă, dar muşchiul inimii dlui Mazzara a început apoi să tremure, fenomen cunoscut sub numele de fibrilaţie atrială. Pacienţii în stare critică dezvoltă frecvent această problemă, ca răspuns la stres, a declarat Adel Bassily-Marcus, un medic care l-a tratat pe domnul Mazzara. Medicii au oprit spasmele cu electroşocuri.
 
Trecuseră aproape două săptămâni în care era conectat la un ventilator, o durată pe care doctorii o consideră lungă. Starea plămânilor pacientului a continuat să se îmbunătăţească uşor, dar avea încă nevoie de ventilaţie mecanică. Doctorii s-au gândit însă şi la riscurile unei ventilări prelungite. Utilizarea sedativelor grele, administrate pentru ca pacienţii să suporte prezenţa unui tub pe gât, prezintă riscul unor complicaţii neurologice, cum ar fi delirul sau coma.
 
Există o alternativă la această metodă: conectarea ventilatorului la o incizie făcută în trahee, procedură numită traheostomie. Medicii de obicei nu fac acest lucru pentru pacienţii care relativ curând ar trebui să fie deconectaţi de la ventilator. Doctorii dlui Mazzara au decis totuşi că acesta avea de câştigat de pe urma acestei metode. 
 
Pentru asta era însă nevoie ca pacientul să arate o ameliorare. Amestecul aer-oxigen forţat de ventilator în plămâni trebuia să scadă de la 100% la 60% oxigen, Familia lui a aşteptat în tensiune zile întregi ca să se ajungă la acest procent. În cele din urmă vestea bună a venit: ajunsese la 60%. Doctorii au efectuat traheostomia. I-au dat dlui Mazzara mai puţine sedative şi l-au deconectat de la ventilator. I-au pus diverse întrebări, ca să se trezească. Nu a răspuns. Zilele treceau. Doctorii făceau eforturi să-l trezească dintr-o stare incertă. Vizitele încă nu erau permise.
 
În timp ce se străduiau să-l ţină în viaţă pe dl Mazzara, în spital s-a golit un etaj pentru a se crea o nouă secţie de terapie intensivă şi la fel s-a făcut cu alte două etaje, pentru crearea altor două secţii. Asistentele care de obicei nu aveau în grijă mai mult de doi pacienţi au primit şi al treilea pacient, având parte şi de ajutorul altor cadre medicale, care au preluat o parte din munca lor.
 
Dr. Ahmed s-a concentrat asupra schimbărilor regimului medicamentos al dlui Mazzara, pentru a-l trezi. Într-un final a reuşit. Dl Mazzara a părăsit curând terapia intensivă, fiind mutat la un alt etaj, unde personalul lucra pentru adaptarea pacienţilor la respirarea fără suport de oxigen. La o săptămână după ce a părăsit terapia intensivă, dl Mazzara a putut din nou să respire singur, după 34 de zile. Dr. Ahmed l-a vizitat şi i-a relatat tot ce i s-a întâmplat în ultima lună. A fost uimit. A început să facă apoi fizioterapie pentru a-şi reface puterile, iar în săptămâna următoare medicii au îndepărtat tubul de traheostomie. 
 
Pe 18 mai, Mazzara a părăsit spitalul, după şase săptămâni, o perioadă în care a fost văzut de peste 350 de ori de către medici, asistente medicale, nutriţionişti, asistenţi sociali, preoţi şi alte persoane din cadrul spitalului.
 
Când l-au trimis acasă, medicii i-au dat anticoagulante, o măsură de precauţie prescrisă pentru pacienţii cu Covid-19 – o altă latură misterioasă a acestui virus. Medicii cred că inflamaţia provocată de coronavirus poate provoca cheaguri de sânge, care contribuie la apariţia de accidente vasculare cerebrale şi embolii pulmonare. Consideră că acest medicament este folositor, dar nu sunt siguri cât timp e necesar. „Nu ştim când să-l oprim”, a spus dr. Bassily-Marcus.
 
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici