REPORTAJ: Deţinuţii care comit înşelăciuni prin telefon trimit şi câte 500 de sms-uri pe oră

Numai în Capitală, la sfârşitul lunii octombrie 2012 se aflau în lucru peste 130 de dosare care aveau ca obiect înşelăciuni prin telefon comise de către deţinuţi, fără a fi luate în calcul, la momentul respectiv, dosarele deja soluţionate.

"Este o infracţiune care prosperă pe fondul faptului că foarte mulţi deţinuţi dispun de telefoane mobile. Ca exemplu, numai noi am găsit, la o percheziţie, 15 telefoane într-o singură celulă", spune inspectorul principal Marinel Iordănescu, de la Serviciul Judiciar al Poliţiei Capitalei.

Potrivit lui Iordănescu, înşelăciunile prin telefon vizează, în principal, persoane în vârstă, care pot fi determinate să-şi dea toate economiile pentru a putea intra în posesia unor premii fictive de ordinul zecilor de mii de euro.

Iordănescu a explicat că deţinuţii preferau iniţial să sune la întâmplare, pe numere din reţeaua Romtelecom, pornind de la premisa că majoritatea celor care au acasă telefonie fixă sunt persoane vârstnice.

În acest mod a fost înşelată o femeie în vârstă de 80 de ani, care în aprilie anul trecut a venit la Poliţia Capitalei şi s-a plâns că a rămas fără peste 9.000 de lei ca urmare a unei escrocherii.

Femeia a povestit că, după ce soţul ei, veteran de război, a murit, nu a avut bani să-l îngroape, astfel că l-a incinerat. Ulterior, femeia a vândut un teren agricol cu 7.000 de lei şi a strâns din pensie alţi 2.000 de lei, bani pe care intenţiona să-i folosească pentru a-şi înmormânta bărbatul.

Înainte de înmormântare, femeia a fost sunată pe telefonul fix de acasă de un bărbat care a anunţat-o că numărul ei de telefon a fost extras, prin tragere la sorţi, de Romtelecom, pentru un premiu important. Pentru ridicarea acestuia, însă, femeia trebuia să achite o sumă importantă de bani, îi preciza interlocutorul. Escrocul, un deţinut, a reuşit astfel să o păcălească pe bătrână să achite unor falşi funcţionari ai companiei de telefonie, complici ai puşcăriaşului, toţi banii pe care îi avea.

Pornind de la acest caz, poliţiştii au declanşat o anchetă amplă, care, după interceptări de telefoane, s-a ramificat către mai multe penitenciare din ţară.

Inspectorul principal Marinel Iordănescu spune că investigaţiile au mers foarte greu atât din cauza deţinuţilor care au refuzat permanent să recunoască faptele, cât şi a unor reprezentanţi ai Administraţiei Penitenciarelor care nu ar fi vrut să acorde poliţiştilor tot sprijinul de care aceştia ar fi avut nevoie.

"În timp ce supravegheam numerele unor deţinuţi despre care aveam date că se ocupă de înşelăciuni prin telefon, am constatat că, în numai două ore, de pe o singură cartelă s-au dat peste 1.000 de mesaje, aproximativ 500 de SMS-uri pe oră", a adăugat Iordănescu.

Potrivit ofiţerului de la Serviciul Judiciar al Poliţiei Capitalei, sms-urile conţineau mesajul "Felicitări, sunteţi câştigătorul unui premiu de 10.000 de euro şi un laptop Toshiba. Pentru validare, apelaţi acest număr de telefon".

Poliţiştii spun că din 1.000 de persoane care primeau acest mesaj, aproximativ 10-15 sunau înapoi la numărul indicat în sms. Un deţinut specializat în astfel de escrocherii a reuşit să ţină la telefon, timp de o oră şi patru minute, o femeie care se afla la cumpărături într-un centru comercial. Deţinutul a aşteptat calm, la telefon, până când victima şi-a terminat cumpărăturile, iar apoi a convins-o să trimită prin transfer bancar, în două tranşe, 1.200 de lei. Aceşti bani însemnau, potrivit escrocului, impozitul pe câştig de 16 la sută, taxa de validare premiu şi taxa de transfer.

Marinel Iordănescu spune că, în multe cazuri, escrocii scapă nepedepsiţi pentru că, pe de o parte, multe victime nu se constituie părţi civile, iar pe de alta, în unele cazuri se înregistrează prejudicii mici, fiind aplicate doar amenzi administrative.

"Este o impresie falsă că acest gen de infracţiune provoacă prejudicii mici. În unele cazuri, prejudiciul poate fi unul destul de mic, însă suma obţinută de escroci diferă de la caz la caz. Am înregistrat inclusiv prejudicii de 30.000 de lei, iar cel mai mare cunoscut de noi se ridică la 100.000 de lei", a adăugat Iordănescu.

Cel mai recent caz de acest gen este cel al unei grupări de escroci care acţiona din Penitenciarul Jilava. Aceasta a fost destructurată luni de poliţiştii bucureşteni ai Secţiei 5, cu ajutorul Direcţiei de Operaţiuni Speciale a Poliţiei Române, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, la capătul a două percheziţii.

În urma percheziţiilor, în camera unde se aflau încarceraţi liderii grupului au fost găsite cartele telefonice şi telefoane mobile, iar în celălalt loc percheziţionat au fost găsite telefoane mobile, cartele telefonice şi mai multe înscrisuri.

Acţiunea a fost declanşată în contextul în care Poliţia Capitalei fusese sesizată de mai mulţi cetăţeni care s-au plâns că au fost apelaţi, atât pe telefonul fix, cât şi pe telefonul mobil, de către persoane necunoscute care pretindeau că reprezintă o companie de telefonie fixă şi că, prin tragere la sorţi, cei apelaţi ar fi câştigat un premiu în bani. Pentru a intra în posesia "premiului" li se solicita achitarea unui comision, în diferite conturi bancare şi la oficii poştale.

Verificând informaţiile, poliţiştii au dat de urma escrocilor, aceştia fiind doi deţinuţi din Penitenciarul Jilava care au contactat din detenţie mai multe persoane, începând din noiembrie 2012 şi până în martie 2013, spunându-le că au câştigat diferite premii şi pot intra în posesia lor după ce depun bani într-un anumit cont. Aceştia au reuşit să înşele o persoană de la care au solicitat şi obţinut 2.400 de lei, dar au avut şi alte tentative, care, însă, nu le-au reuşit. Cei doi deţinuţi, de 30 şi 43 de ani, încarceraţi la Jilava pentru trafic de persoane şi înşelăciune, erau ajutaţi de două femei, care retrăgeau sumele de bani depuse.

Cazuri similare sunt în atenţia anchetatorilor din mai multe judeţe.

Grupări conduse de deţinuţi au reuşit să înşele atât persoane fizice, cât şi agenţi de transfer monetar din cadrul unor unităţi bancare, supermarketuri şi alte companii. Folosind identităţi fictive şi pretinzând că telefonează de la centrala băncii sau că sunt agenţi ai serviciului de transfer, escrocii spuneau că se fac testări ale sistemului şi cereau să facă operaţiuni de transfer monetar pe numele unor persoane. După ce obţineau codul tranzacţiei, îl trimiteau prin SMS altor membri ai grupării, care retrăgeau rapid sumele de bani din conturile în care acestea erau transferate.