REPORTAJ: Două ştranduri cu apă termală din Harghita, modernizate cu circa un milion de lei, au fost închise de ANRM - GALERIE FOTO

Ştrandurile "Bánffy" şi "Urmánczy" funcţionau de la jumătatea secolului al XIX-lea, fără să li se ceară licenţă de exploatare

Două ştranduri cu apă mezotermală din Topliţa - "Bánffy" şi "Urmánczy" -, modernizate anul trecut de proprietari cu aproape un milion de lei, au fost închise de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Garda de Mediu, pentru că folosesc fără licenţă apa din izvoare.

GALERIE FOTO

Ionuţ Covrig, administratorul ştrandului "Bánffy", spune că anul trecut a investit aproximativ 600.000 de lei numai în renovarea şi modernizarea plajei şi a bazinelor, iar anul acesta a cheltuit peste 100.000 de lei pentru terasa-restaurant cu bar şi pentru un cuptor pentru pizza.

La rândul său, Szabó Koloman Emeric, proprietarul ştrandului "Urmánczy", afirmă că din anul 2008, de când a fost recunoscut ca urmaş al grofului Urmánczy şi i-au fost retrocedate terenurile şi proprietăţile care i-au aparţinut acestuia, a investit în fiecare an "peste un miliard de lei (vechi - n.r.)" în modernizarea ştrandului botezat după numele strămoşului său.

La începutul lunii iunie 2014, după deschiderea celor două ştranduri modernizate, sute de turişti din toată ţara şi din Ungaria au revenit în zonă în fiecare weekend şi în vacanţe.

În urma unor controale derulate de Garda de Mediu Harghita la sfârşitul anului 2014 şi la începutul acestui an, s-a constatat că ştrandurile "Bánffy" şi "Urmánczy" nu au autorizaţie pentru exploatarea izvoarelor de apă mezotermală, de la care se alimentează bazinele de înot.

Comisarii Gărzii de Mediu i-au amendat pe proprietari cu câte 30.000 de lei şi au avertizat că ştrandurile nu vor putea funcţiona fără obţinerea licenţei de exploatare a izvoarelor din zonă, dată de ANRM.

"Nu a fost de ajuns că ne-au amendat cu 300 de milioane (de lei vechi - n.r.), acum avem şi câte un dosar penal la Poliţie, după ce ANRM a reclamat că lipsa de licenţă este infracţiune", adaugă Ionuţ Covrig.

Acum, în sezonul estival, cele două ştranduri, cele mai mari din zona de nord a judeţului Harghita, sunt închise, spre nemulţumirea localnicilor şi turiştilor care vin să îşi petreacă aici sfârşitul de săptămână sau vacanţele.

"Aceste ştranduri în aer liber nu funcţionează şi nu sunt mari speranţe să funcţioneze în acest an. La un control mai amănunţit făcut de Garda de Mediu, s-a constatat că nu este reglementată folosinţa apei mezotermale, care este catalogată ca resursă minerală. De aici începând, trebuie să se deruleze o serie întreagă de acţiuni până la obţinerea licenţei de exploatare de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), un proces anevoios şi îndelungat", explică un reprezentant al Primăriei Topliţa, Kalapács Zsolt.

Proprietarii susţin că nu au ştiut că au nevoie de autorizaţie pentru exploatarea apei mezotermale şi au afirmat că de prin anii 1850, de când s-au deschis ştrandurile, nimeni nu a cerut licenţă pentru apa din bazine.

"Acum trei ani am cerut autorizaţie de la Mediu (APM - n.r.), am descris ştrandul, modul în care funcţionează şi am primit răspuns că nu avem nevoie de niciun fel de autorizaţie. Anul acesta, în februarie, a venit Garda de Mediu şi ne-a amendat că nu avem autorizaţie. Păi aşa, putem spune că funcţionăm ilegal din secolul al XIX-lea, că nimeni nu ne-a pomenit un cuvânt, nici nouă şi nici celor dinaintea noastră, despre licenţa de exploatare", spune Szabó Koloman Emeric.

În urma controalelor Gărzii de Mediu, în luna februarie, proprietarii ştrandurilor "Bánffy" şi "Urmánczy" au depus la ANRM cereri de autorizare, în speranţa că vor primi licenţa de exploatare până la deschiderea sezonului estival.

Ionuţ Covrig susţine că ANRM i-a promis că va da "o directivă" care să îi permită să deschidă unitatea turistică "experimental", dar situaţia nu s-a rezolvat până în prezent.

"Ca să se ştie, este un război între noi şi Primărie, ei ne-au făcut sesizare la ANRM Bucureşti. Ştrandul aducea venituri, mergeau pensiunile, mergeau restaurantele, mergea tot datorită ştrandului. Şi acum, la sfârşit de săptămână au venit o mulţime de oameni, din afara oraşului, că şi verile trecute peste 90 la sută erau turişti din afara oraşului care au adus bani, dar degeaba", spune Covrig.

Întrebat de ce ştrandurile nu au avut nevoie până acum de licenţă de exploatare, şeful ANRM în Harghita, Emil Topor, răspunde că instituţia pe care o reprezintă şi Garda de Mediu nu au ştiut, până anul trecut, că acestea exploatează o resursă minerală, mai exact apa izvoarelor. Potrivit lui Topor, acest aspect a ieşit la iveală în urma unor sesizări ale unor persoane fizice şi juridice, între care şi Primăria din Topliţa, care au reclamat că cele două ştranduri folosesc apă geotermală la umplerea bazinelor, fără permis.

"Noi nu am ştiut că funcţionează aceste ştranduri cu apă geotermală, la unul au fost reclamaţii de la Primărie, la celălalt tot aşa şi de la Garda de Mediu", spune Incze Karoly, cel care a fost în control din partea instituţiei la cele două ştranduri.

La rândul său, comisarul general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szép Róbert, întrebat de ce APM a spus reprezentanţilor celor două ştranduri că nu au nevoie de autorizaţie, afirmă că era datoria proprietarilor să solicite licenţă de exploatare, întrucât ştiau că apa folosită la umplerea bazinelor este o resursă minerală aflată în proprietatea statului, pentru care au obligaţia să plătească redevenţe.

"Comisarii noştri au făcut verificări în baza sesizărilor şi au constatat că nu au acte de reglementare în domeniul mediului, au aplicat sancţiuni conform legii şi au sistat activitatea acestora până la obţinerea licenţei de exploatare", spune Szép Róbert.

Potrivit acestuia, trebuie făcută o distincţie clară între exploatarea şi utilizarea unei resurse minerale în scopuri de agrement, neînţelegerea acestui aspect determinându-i pe proprietarii ştrandurilor să susţină că reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului "au răspuns" că nu au nevoie "de niciun fel de autorizaţie".

Incze Karoly, reprezentant al ANRM Harghita, afirmă că obţinerea licenţei este un proces de lungă durată, întrucât depunerea cererii este urmată de faza de explorare, cercetare, urmărire calitativă şi cantitativă a resursei minerale, un set complet de analize specifice, măsurători de temperatură a apei, de debite, dar şi analize de tip balneologic, iar "perioada de urmărire" trebuie să fie de cel puţin un an.

Potrivit acestuia, legislaţia privind obligaţia obţinerii licenţei de exploatare a resurselor există de multă vreme, încă de la înfiinţarea Inspectoratului pentru Resurse Minerale, prin anii 1950.

"Din punctul meu de vedere, refuz să cred că cineva, în special din cadrul Primăriei, ar avea interesul ca cele două ştranduri să fie închise, pentru că ele atrag un număr mare de turişti şi, colateral, ei se cazează în oraş, mănâncă la restaurantele din oraş, într-un cuvânt aduc bani în oraş. Dar legea trebuie respectată indiferent dacă din punctul nostru de vedere este rea sau bună", afirmă şi Eugen Marc, consilier la cabinetul primarului municipiului Topliţa.

După închiderea celor două ştranduri din Topliţa, în localitate funcţionează un Centru wellness, investiţie a Primăriei

Închiderea ştrandurilor îi afectează pe proprietari, care anul trecut nu au reuşit să recupereze investiţiile făcute, întrucât vara lui 2014 a fost una ploioasă şi rece, nepotrivită pentru plajă. Pierderile vor creşte în condiţiile în care nu pot funcţiona în acest an, deşi sezonul estival a debutat cu vreme însorită şi cu 29 de grade Celsius.

Pierderi se resimt, de asemenea, la nivelul comunităţii, aproape 30 de tineri găsindu-şi slujbe sezoniere cu forme legale la cele două ştranduri în fiecare sezon estival, la nivelul Primăriei oraşului, care, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, primeşte 5 la sută din valoarea fiecărui bilet de intrare vândut - care, la Ştrandul "Banffy" de exemplu, costa 15-20 de lei pentru adulţi -, dar şi statul pierde impozitele şi taxele din încasări.

Dintre toţi proprietarii din zona de agrement a municipiului Topliţa, cea mai mare suprafaţă de teren, de 16.000 de metri pătraţi, este deţinută de proprietarii ştrandului "Bánffy".

După modernizare, ştrandul poate primi peste 700 de persoane în acelaşi timp. Apa termală, captată dintr­-un izvor mezo­termal, ajunge în bazine cu o temperatură care se păstrează constant la 26 de grade Celsius, iar în jurul acestora se află zona de plajă, cu baldachine, şezlonguri şi spaţii acoperite cu iarbă. În incinta ştrandului funcţionează o terasă şi un bar, modernizate şi suplimentate cu un cuptor de pizza construit recent.

Ştrandul "Urmánczy" funcţionează încă din anul 1835, fiind căutat pentru calităţile curative ale apei termale de 26-27 de grade Celsius. Modernizat în ultimii ani, ştrandul dispune de o piscină cu dimensiuni olimpice (50×20 metri), cea mai mare din zonă, plaje cu iarbă şi cu nisip, un bazin de agrement-tratament pentru cei care nu înoată (1,40 metri adâncime), două piscine pentru copii, teren de joacă prevăzut cu leagăne, balansoare şi groapă cu nisip. Un teren de tenis şi terasa întregesc domeniul de agrement "Urmánczy".

Staţiunea Bánffy, cum este numită zona de agrement a municipiului Topliţa, este înconjurată de masivele munţilor Gurghiului, Giurgeului şi Călimani, care dau un farmec aparte întregii regiuni. Încă de pe vremea grofilor Bánffy, Urmánczy şi Teleki ştrandurile au reprezentat o atracţie pentru elita socială, aici îmbăindu­-se şi principele Transilvaniei György Rákoczy.

Oamenii din Topliţa spun că cele două ştranduri funcţionează de peste un secol şi nu au fost închise nici în perioada războiului, nici în perioada comunismului.

În afara celor două ştranduri a căror activitate a fost suspendată, în Topliţa nu mai există altele, doar un centru wellness, inaugurat la începutul lunii februarie, o investiţie a Primăriei de 4,5 milioane de lei, realizată exclusiv din bugetul local.

Centrul wellness dispune de un bazin de aproximativ 400 de metri pătraţi, temperatura ambientală fiind de 30 de grade Celsius, iar cea a apei de 28 de grade Celsius. De asemenea, are un bazin în aer liber, pentru sezonul estival. Turiştii mai au la dispoziţie un salon de masaj, saună uscată, umedă şi salină, jacuzzi, o camera de sare şi o sală de fitness. Preţul biletului de intrare, pentru patru ore, este de 21 de lei pentru adulţi şi de 11 lei pentru copii, studenţi şi pensionari. Centrul wellness este deschis publicului lunea, de la 14.00 la 21.00, de marţi până vineri, de la 11.00 la 21.00, iar sâmbătă şi duminică, de la 10.00 la 21.00.

Preţuri între 7 şi 25 de lei pentru un bilet de intrare pentru adulţi, la celelalte ştranduri deschise în Harghita

În judeţul Harghita, mai există ştranduri cu apă termală la Vlăhiţa, la Miercurea Ciuc şi Jigodin şi la Praid, acestea fiind deschise pentru turişti.

Cel mai mare ştrand cu apă sărată din România, cel de la Praid, are două bazine pentru copii, pornind de la 60 de centimetri adâncime până la 1,20 metri. Între bazinele destinate copiilor şi piscina mare, dotată cu un bar şi adâncă de 1,60 metri, există o zonă de trecere de un metru, sub un pod, o zonă de interconectare a bazinelor. Zona de plajă acoperă o suprafaţă de 2.478 de metri pătraţi de-a lungul bazinelor, dar şi pe o terasă amplasată pe acoperişul unei clădiri care face parte din ansamblu. Cele 300 de şezlonguri instalate nu se plătesc separat. În clădirea cu etaj care aparţine ştrandului funcţionează o linie de autoservire, un bar, o terasă-restaurant descoperită şi una acoperită, iar la parter se află un magazin de prezentare şi de desfacere a produselor salinei, precum şi un punct de prim-ajutor, cu personal medical.

Costul unui bilet este de 25 de lei pe zi pentru adulţi şi de 15 lei pentru copii, ştrandul funcţionând zilnic, între orele 10.00 şi 20.00. Joia şi sâmbăta există şi program de seară, între orele 21.00 şi 23.00.

La intrarea în oraşul Vlăhiţa se află complexul "Perla Vlăhiţei", care adăposteşte ştrandul ce se întinde pe o suprafaţă de aproape 10 hectare şi asigură posibilităţi de cazare pentru 160 de turişti în camping, la 18 căsuţe din lemn cu două sau trei paturi, la preţul de 35 de lei pe noapte pentru o persoană, sau în camerele pensiunii, contra sumei de 45 de lei pe noapte/persoană. Parcarea păzită asigură spaţiu suficient pentru 300 de maşini, un loc special fiind amenajat pentru cei care vin în vacanţă cu cortul sau cu rulota.

Ştrandul include un bazin acoperit, cu încălzire centrală, care funcţionează tot anul, şi două piscine alimentate cu apă termală, una destinată copiilor şi o alta cu dimensiunile de 12 x 5 metri, cu adâmcimi între 50 de centimetri şi 1,40 metri. Bazinul mare, cu lungimea de 25 de metri, lăţimea de 12 metri şi adâncimea de la 1,6 până la 2,4 metri se adresează cunoscătorilor înotului. Apa din bazine are o temperatură de 25 de grade Celsius, iar proprietăţile ei curative - fiind o apă oligominerală, hipo-mezotermală şi hipotonă - atrag anual sute de turişti cu probleme ale aparatului locomotor, pentru cure balneare. Cei care preferă apele reci de munte pot opta pentru o baie în pârâul Vârghiş, care traversează perimetrul ştrandului dintr-o parte în cealaltă şi pot admita cascada înaltă de 1,7 metri şi lată de 20 de metri.

În zona campingului, turiştii pot găsi mai multe restaurante, cu meniuri tradiţionale secuieşti, o terasă care poate găzdui 200 de persoane şi un bar. Turiştii pot face saună, cei mici pot lua cursuri de înot şi se pot face drumeţii organizate în împrejurimile oraşului Vlăhiţa. Intrarea la ştrandul termal din Vlăhiţa costă 10 lei pentru adulţi şi 7 lei pentru copiii de la 4 la 14 ani, pentru cei mai mici intrarea fiind gratuită.

La Odorheiu Secuiesc, complexul "Septimia", cu o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, cuprinde un hotel, un hostel, un centru de agrement şi un ştrand în aer liber. Aici există piscine în aer liber înălzite, iluminate pe timp de noapte în diferite culori. Suprafaţa de plajă, parţial acoperită cu beton, parţial cu pajişte, asigură locuri pe şezlonguri, care pot fi închiriate cu 2 lei. Cei care vor să se bucure de o baie sărată pot folosi ciuberele, proprietăţile fizico-chimice ale apei sărate contribuind la ameliorarea stării generale.

Ştrandul este deschis zilnic, până la ora 22.00, iar preţul unui bilet de intrare este de 16 lei pentru adulţi şi 9 lei pentru copii, de luni până vineri, iar la sfârşit de săptămână 20 de lei pentru adulţi şi 9 lei pentru copii.

La Miercurea Ciuc, în zona periferică există două ştranduri cu apă minerală, situate la poalele munţilor. Medicii spun că apele minerale de la ştrandurile Jigodin şi Băile Miercurea Ciuc au proprietăţi curative şi efect regenerator. Preţul de intrare este de şapte lei pe zi.

Citeşte şi: Două parcuri acvatice, deschise în această vară pe litoral. Cum arată şi care sunt preţurile biletelor - FOTO

Citeşte şi: Divertiland Chiajna s-a redeschis. Cum arată parcul de distracţii şi cât costă biletele - FOTO