REPORTAJ: Manifestările ecvestre sunt un brand al secuilor, spune un multiplu campion la întreceri de atelaje - FOTO

În Harghita, sportul cu atelaje trase de cai are numeroşi adepţi. Este elegant, cu iz aristocat, iar caii viguroşi sunt înhămaţi la trăsuri cochete, în timp ce conducătorul de atelaj, cu o ţinută impecabilă, salută juriul şi publicul scoţându-şi pălăria.

Bajko Tibor, din municipiul Gheorgheni, dublu campion naţional la atelaje trase de cai şi comentator al întrecerilor ecvestre, a reprezentat România la mai multe competiţii internaţionale, la care i-a fost alături partenera de viaţă şi de concurs, soţia sa Ildiko.

Sportivul are o legătură strânsă cu caii încă din copilărie. Pasiunea a moştenit-o de la bunici şi de la părinţi, dar s-a lansat în sportul de performanţă la maturitate, în 2004.

El povesteşte că a început cu trei cai fără prea mare experienţă, pe care i-a cumpărat cu câteva mii de euro fiecare, lipiţani roibi, rarităţi în această rasă cu mânji care se nasc negri, pentru ca la maturitate să devină albi.

Potrivit acestuia, iapa Narcisz şi masculii Senior şi Sultan - acesta din urmă fiindu-i cel mai drag - sunt exemplare la care inteligenţa şi ambiţia sunt dublate de echilibru şi docilitate. Aşa că au învăţat foarte repede să îşi poarte coechipierul pe culmile succesului, la competiţiile naţionale şi internaţionale de atelaje.

"Cu cei trei cai am plâns, cu ei ne-am bucurat, cu ei am mers la antrenamente, la concursuri şi tot cu ei am reuşit să facem performanţă. Poate din acest motiv, relaţia mea cu aceşti cai este una de suflet, îi simt ca pe nişte membri ai familiei noastre", spune Bajko Tibor.

De când şi-a început cariera de sportiv şi până în prezent, el a câştigat două titluri de campion naţional, în 2011 şi 2013, şi a reprezentat România la Campionatele Mondiale de atelaje cu cai: în 2009 în Ungaria, în 2011 la Conty, în Franţa, şi în 2013 în Slovacia, competiţii la care echipa României s-a poziţionat pe locul 9.

"Este un loc foarte bun. Dacă luăm în considerare că peste 25 de naţiuni s-au prezentat la campionatele mondiale, pot să spun că ceea ce fac atelajiştii din secuime reprezintă un plus pentru imaginea României la concursurile internaţionale", consideră multiplul campion.

În acest an, a reuşit să câştige toate etapele Campionatului Naţional la atelaje cu doi cai. Finala va avea loc la mijlocul lunii septembrie, la Târgu Mureş, şi o nouă medalie de aur i-ar aduce lui Bajko Tibor şi titlul de maestru al sportului.

Preţul succesului - ani de pregătire şi eforturi financiare

Pentru a ajunge la un campionat mondial este nevoie însă de mulţi ani de pregătire şi de mari eforturi financiare, conducerea atelajelor fiind cea mai costisitoare ramură a sporturilor cu cai.

Bajko explică faptul că o trăsură, pe care majoritatea sportivilor români o fac la comandă, în străinătate, costă de la 5.000 de euro şi ajunge până la 20.000 de euro, iar dacă un mânz la trei sau patru ani se poate cumpăra cu 3.000 de euro, un cal antrenat zi de zi, timp de cinci-şase ani, poate ajunge la peste 30.000 de euro. Cheltuielile pentru întreţinerea unui cal de competiţie se ridică la cel puţin 400 de lei pe lună, afirmă campionul.

Familia Bajko face economii, fiecare membru al acesteia participă la cositul fânului, dar mai este nevoie de ovăz şi alte cereale, pe care le cumpără. Cheltuielile nu se opresc însă aici.

"O echipă completă, fie că este de atelaje, de sărituri peste obstacole sau de dresaj este constituită din sportiv, secunzi, cai, medicii veterinari, persoanele care fac harnaşamentele, potcovari bine pregătiţi şi specializaţi în potcovitul cailor de sport. În fiecare zi lucrăm cel puţin o oră cu un cal, pentru că fără antrenament, fără antrenori nu se poate obţine niciun rezultat. Noi suntem norocoşi, pentru că toată familia este ataşată sportului. Soţia mea este secund în două dintre cele trei probe de concurs (dresaj, maraton, obstacole) şi am reuşit să închegăm o echipă", explică Bajko.

Participarea la un campionat mondial costă cel puţin 5.000 de euro, în condiţiile în care concurentul "strânge cureaua".

"Costul de transport al cailor nu este ca la mărfurile generale. În plus, fiind un sport care implică mai mulţi oameni: driverul, secunzii, îngrijitorul şi şoferul, atelajul în sine, nu greşesc dacă spun că trebuie să strângem cureaua ca să ne decurcăm cu 5.000 de euro şi asta doar dacă suntem foarte atenţi la cheltuieli", afirmă Bajko Tibor.

Între timp, numărul cailor familiei Bajko a sporit, ajungând la şapte, după ce şi fiica celor doi, Kriszta, în vârstă de 15 ani, a debutat în campionatele naţionale de juniori, la proba de sărituri peste obstacole. În acest an a luat o pauză, pentru evaluarea naţională.

Ea a obţinut o medie care a repartizat-o, automat, la cel mai prestigios liceu teoretic din Harghita, în Miercurea Ciuc, la profilul Matematică-Informatică, însă Kriszta a vrut să rămână acasă, în Gheorgheni, şi să studieze la un liceu din localitate, pentru a fi aproape de caii cu care se antrenează în fiecare zi, mai puţin duminica.

Caii, deveniţi un brand al regiunii Harghita - Covasna

În Harghita, calul este prezent în aproape toate gospodăriile din mediul rural şi la zilele de sărbătoare şi la comemorări este nelipsit, iar orăşenii şi-au făcut un obicei din a călări.

În toate staţiunile şi în zonele de agrement din judeţ există crescătorii de cai, de unde localnicii şi turiştii îi pot închiria pentru plimbare sau pentru o excursie în munţi, în vreme ce la cluburile de echitaţie din Gheorgheni şi Odorheiu Secuiesc se formează viitorii campioni la hipism.

"Calul a făcut parte dintotdeauna din viaţa secuilor, ne-a ajutat şi îşi găseşte rolul şi în prezent, nu ca animal de povară, ci ca o atracţie turistică. Evenimentele ecvestre organizate în regiune pot fi considerate păstrătoare ale tradiţiilor şi mijloace pentru întărirea identităţii, iar sporturile ecvestre aduc renume şi ne aduc în atenţia Europei, a întregii lumi. Caii sunt abasadorii noştri şi vom continua să organizăm manifestări care au ca scop dezvoltarea agroturismului şi a turismului ecvestru", spune Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, care încalecă la sărbători sau mână trăsura cu îndemânare.

Sporturile ecvestre - trăsuri, călăreţi şi săgeţi

Sporturile ecvestre au cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimii ani în Harghita. În aproape jumătate din cele 67 de localităţi ale judeţului se organizează, anual, concursuri de conducere a atelajelor cu cai, unul dintre cele mai vechi sporturi, care amintesc de întrecerile carelor de luptă din antichitate.

Harghitenii testează forţa, viteza şi curajul cailor lor participând, anual, la Galopiada Secuiasă, o manifestare regională organizată pentru prima oară în 2011, în judeţul Covasna, le afişează supleţea şi vigoarea la concursurile de sărituri peste obstacole şi le măsoară ascultarea la competiţiile de dresaj din ţară şi din străinătate.

Pornind de la ideea perpetuării tradiţiilor ecvestre, în Harghita au fost reînviate regimentele de husari, prezente la fiecare eveniment însemnat din viaţa comunităţilor locale, şi arcaşii călăreţi, amintind de vremea descălecării şi de neîntrecuţii călăreţi huni, strămoşii maghiarilor.

În premieră, anul acesta va fi organizată o ştafetă călare, un eveniment la care vor participa peste 200 de călăreţi în costume tradiţionale secuieşti, care vor parcurge mai mult de 500 de kilometri în 54 de ore, pe un traseu care traversează aproximativ 70 de localităţi din Harghita şi Covasna.

"Ştafeta va fi un GPS, care va fi transmis succesiv, de la o echipă la alta, cu acest prilej putând fi măsurate distanţa, viteza şi timpii de staţionare. Fiecare echipă de ştafetă va fi formată din două persoane şi pe traseu acestora li se vor alătura călăreţi amatori şi profesionişti, cu ponei, cai de rasă sau de muncă, atelajişti, săritori peste obstacole, husari, arcaşi, călăreţi de anduranţă, grupuri de păstrători ai tradiţiilor", explică Lutz Levente, viceprimarul comunei Ciceu şi unul dintre organizatorii evenimentului care se va desfăşura între 15 şi 17 august.

O altă manifestare hipică renumită din Harghita, cu o tradiţie de şapte ani, "Zilele Ecvestre ale municipiului Gheorgheni", va căpăta, începând din acest an, un caracter regional şi va implica sportivi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, urmând să se intituleze "Sărbătoarea ecvestră secuiască".

Bajko Tibor, care face parte din conducerea organizatorică a evenimentului de trei zile din luna septembrie, de la Gheorgheni, spune că vor fi prezentate peste 50 de programe, între care competiţii de atelaje cu cai, sărituri peste obstacole, cascadorii pe cai şi spectacole ale arcaşilor călăreţi, concursuri de dresaj, întreceri cu cai de povară, precum şi expoziţii de cai şi de câini, programe susţinute de fanfare, spectacole de dans modern şi ale artiştilor de cabaret, la care vor participa şi echipe din străinătate.

"În ultimii patru ani, la fiecare ediţie a Zilelor ecvestre din Gheorgheni am avut peste 10.000 de spectatori, iar anul acesta numărul va creşte simţitor. Sporturile ecveste ne vor aduce avantaje turistice şi economice, care vor deveni vizibile în timp şi care vor face cunoscută regiunea noastră în ţară şi peste hotare", consideră el.

Bajko Tibor suţine că ar fi nevoie de "o universitate" care să pregătească specialişti în relaţia om-cal, de la antrenori până la organizatori de concursuri, persoane avizate în vânzări sau în practicarea de activităţilor terapeutice şi recreative cu cai.

"Şi la noi au apărut foarte multe cluburi unde se practică sporturile cu cai din hobby, iar în foarte multe locuri caii sunt folosiţi în scopuri medicale, mulţi copii cu dizabilităţi sunt trataţi cu ajutorul cailor. Dar mai avem de învăţat foarte multe lucruri, pe care noi le-am preluat de undeva, dar numai parţial, ar trebui să avem o universitate unde să se formeze atrenori, ghizi care au dreptul să conducă o excursie cu cai în munţi, terapeuţi lângă cai şi copii, ar trebui să devenim profesionişti în ceea ce facem şi fără studii de specialitate niciodată nu o să avem profesionişti", afirmă el.

Bajko susţine că persoanele care stau în preajma cailor, în natură, sunt mai echilibrate, capătă "o armonie interioară mai sănătoasă" faţă de cei care stau în faţa calculatorului, un alt scop al manifestărilor ecvestre organizare în judeţ fiind "scoaterea tineretului din faţa zidurilor după care nu vezi nimic, în afară de spaţiul virtual".