REPORTAJ - Moţii salvatori, la un an de la accidentul aviatic din Apuseni: Am rămas aceiaşi oameni simpli - FOTO

În urmă cu un an, când un avion de mici dimensiuni în care se afla un echipaj medical s-a prăbuşit în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba, trei moţi din cătunul Petreasa, comuna Horea, au ajuns primii la epava aparatului de zbor şi la supravieţuitorii răniţi, după aproximativ şase ore de căutări fără succes din partea autorităţilor.

Şi acum, moţii salvatori au încă proaspete în minte întâmplările, iar drumul din sat până pe munte, la epava avionului prăbuşit, l-au parcurs de atunci, în gând, de sute de ori.

Salvator: Acum, la un an de la accident, parcă văd exact cum a fost, cum am plecat, cum am umblat pe întuneric prin zăpadă

"Noi am rămas aceiaşi oameni simpli, nu ne-am schimbat, ne vedem mai departe de viaţă, de familie şi de muncă. Ne-am bucurat că am reuşit, acum un an, să ajungem la avion şi să îi salvăm pe medici. Regretul este că nu am ajuns mai repede, să-i salvăm şi pe Adrian Iovan şi pe Aura Ion. Acum, la un an de la accidentul aviatic, sunt mai emoţionat, parcă văd exact cum a fost, cum am plecat, cum am umblat pe întuneric prin zăpadă, până i-am găsit pe medici. Dacă am fi plecat mai repede de acasă, poate am fi putut să o salvăm măcar pe Aura", spune Gheorghe Giurgiu, care pornise atunci împreună cu doi consăteni, Gheorghe Trif şi Argentin Todea, în căutarea răniţilor, după ce unul dintre ei a aflat de la soţia sa despre prăbuşirea avionului.

Cei trei s-au ghidat după indicaţiile transmise prin 112 de medicul Radu Zamfir, aflat în acel avion, şi s-au sfătuit tot timpul cu un consătean de-al lor, şef de post în localitatea Albac, foarte bun cunoscător al muntelui.

Au plecat toţi trei cu o maşină de teren, care s-a împotmolit în zăpada mare după vreo patru-cinci kilometri, iar de acolo au mers mai departe pe jos, prin zăpadă, prin ploaie şi ceaţă extrem de densă, până au ajuns la locul accidentului. Acolo, i-au găsit pe medicii Radu Zamfir, Valentin Calu, Cătălin Pivniceru şi Sorin Ianceu şi pe copilotul avionului, Răzvan Petrescu, răniţi, în stare de şoc şi cu hainele îngheţate pe ei. Pilotul Adrian Iovan murise deja, iar pe studenta Aurelia Ion au încercat să o ajute şi au cărat-o în spate trei kilometri, însă nici pentru ea nu s-a mai putut face nimic.

Gheorghe Giurgiu spune că, acum, ar şti mai bine cum să procedeze într-un caz similar, după experienţa de care a avut parte în urmă cu un an.

"Aş lua cu mine mai mulţi vecini, pături şi sticle cu apă, pentru că răniţii ne-au cerut apă când am ajuns la ei şi noi nu am avut", afirmă Giurgiu, care atunci le-a dat răniţilor hainele sale şi şi-a folosit maieul pentru a le face foc, să-i ajute să se încălzească. Apoi, cu o targă făcută din crengi de copaci şi o pătură, l-au transportat pe copilot, care avea picioarele rupte, şi, cu ajutorul altor săteni, i-au ajutat pe toţi răniţii să ajungă la drum. Abia după aceea au venit şi echipajele de intervenţie, ceea ce îi făcea pe moţi să se întrebe încă de atunci cum de avionul nu a putut fi localizat cu exactitate, cu toată tehnologia existentă.

El aşteaptă şi din partea autorităţilor statului să ia măsuri pentru ca astfel de evenimente să nu se mai întâmple şi să ştie cum să intervină pentru a nu se mai pierde vieţile unor oameni.

"Văd că la noi în ţară se pune mai mare preţ pe salvarea unui câine sau a unei pisici decât a unui om, viaţa unui om parcă nu are un preţ aşa de mare", consideră Gheorghe Giurgiu.

El mai are un regret - că autorităţile nu au reuşit să stabilească, după un an, care sunt cauzele care au dus la prăbuşirea avionului.

Opinia sa este împărtăşită şi de Argentin Todea.

"Nu ştiu dacă puteam face mai mult, la acea vreme am făcut tot ce s-a putut. A trecut un an şi nu ştiu dacă, vreodată, se va afla adevărul despre cauzele accidentului aviatic, şi asta pentru că trăim în România. Dacă accidentul aviatic era în altă ţară, se ştia de mult cine e vinovat şi de ce s-a prăbuşit avionul", susţine Todea.

La rândul său, Gheorghe Trif, ce spunea că este un ţăran care se ocupă de creşterea animalelor, susţine că, după un an de la accidentul aviatic, viaţa sa nu s-a schimbat.

"Noi nu ne-am făcut, atunci, decât datoria. Oricând am proceda la fel. Cred că am fost oamenii potriviţi la locul potrivit", consideră Trif.

Cei trei moţi mai ţin legătura cu medicii care au fost răniţi în accident şi cu copilotul Răzvan Petrescu şi se bucură pentru că doctorii s-au reîntors în sălile de operaţie pentru a salva vieţi.

"Pot spune că am găsit în medici nişte prieteni, cu care povestim şi suntem bucuroşi de fiecare dată când ne vedem", afirmă Trif.

Pentru medicii supravieţuitori, care s-au întors la pacienţi, a rămas doar recunoştinţa faţă de salvatorii lor, episodul Apuseni fiind pentru ei unul închis.

Prima întâlnire a salvatorilor cu trei dintre medicii răniţi - Radu Zamfir, Valentin Calu şi Cătălin Pivniceru - a avut loc în martie, la Gala MEDIAFAX 2014 - Gala valorilor, organizată la Ateneul Român. Moţii au fost emoţionaţi de acea primă reîntâlnire, mai ales că fuseseră la spitalul din Cluj unde medicii erau internaţi, însă nu au putut intra să îi vadă. La Gala MEDIAFAX, Gheorghe Giurgiu, Gheorghe Trif şi Argentin Todea au primit Premiul pentru voluntariat în cauze etice şi caritabile, iar medicii Radu Zamfir, Valentin Calu, Cătălin Pivniceru au primit Premiul pentru transformarea profesiei într-o religie.

De altfel, după accident cei trei moţi au primit mai multe titluri şi distincţii, pe care le-au acceptat spunând, însă, cu modestie, că nu au mers pe munte pentru a primi diplome, ci pentru a-şi ajuta semenii, aşa cum au învăţat de la părinţi.

La locul prăbuşirii avionului, moţii au amplasat, a doua zi după accident, o cruce din lemn, iar un preot a oficiat o slujbă de pomenire. Crucea are peste trei metri înălţime şi a fost realizată din lemn de localnicii din Horea care au participat la căutarea epavei avionului şi la găsirea victimelor. De asemenea, pe cruce au fost scrise numele celor două persoane care şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic, pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion, data accidentului şi ora la care se presupune că s-a produs acesta.

Sâmbătă, după aproape un an de la accident, la crucea respectivă a avut loc un parastas organizat de familia lui Adrian Iovan, iar luni, membri ai familiei Aurei Ion au ajuns şi ei acolo, urmând să organizeze, de asemenea, un parastas.

În urma accidentului aviatic produs în 20 ianuarie 2014 şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ şase ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

Un an de anchetă, peste 200 de persoane audiate, 40 de instituţii implicate

Ancheta procurorilor în cazul accidentului aviatic a început în 11 februarie 2014. Atunci, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Câteva zile mai târziu, în 17 februarie 2014, a fost începută urmărirea penală şi pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

În tot acest timp, de la debutul anchetei şi până în prezent, 209 persoane au fost audiate pe parcursul a 2.354 de ore de anchetă. Între acestea sunt trei părţi civile şi 206 martori.

Martorii audiaţi sunt din Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Sănătăţii, Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), spitalele judeţene din Alba, Cluj şi Oradea, Spitalul Municipal Beiuş, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic "Sf. Maria" Bucureşti, Agenţia Naţională de Transplant, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, ocoalele silvice Horea, Gilău, Asociaţia Salvatorilor Montani Bihor, serviciile publice judeţene Salvamont Alba şi Cluj sau Blue Air. De asemenea, printre martori au fost şi locuitori ai comunelor Horea, Albac, Poiana Horea şi Beliş, care au acţionat în sprijinul echipelor de căutare şi salvare a supravieţuitorilor accidentului aviatic.

Între cele mai cunoscute persoane care au ajuns în faţa procurorilor pentru a da explizaţii în acest dosar se numără fostul director al ROMATSA Aleodor Frâncu, fostul ministru al Transporturilor Ramona Mănescu, dar şi fostul ministru al Afacerilor Interne Radu Stroe.

De altfel, în urma accidentului aviatic din munţii Apuseni, Stroe şi-a dat demisia de la conducerea ministerului. El le-a spus anchetatorilor că MAI nu putea proceda altfel decât a făcut-o în cazul intervenţiei de după prăbuşirea avionului.

Pe lângă cele peste 200 de audieri, procurorii au solicitat relaţii de la peste 40 de instituţii ale statului, pentru a stabili cu exactitate de ce a avut loc accidentul şi, mai ales, cine sunt cei responsabili pentru producerea sa.

Astfel, până acum, Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul INML a transmis procurorilor militari raportul de expertiză medico-legală privind-o pe victima Aurelia Ion.

În prezent, se aşteaptă depunerea de către Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) a Raportului de investigaţie tehnică a accidentului aviatic din data de 20 ianuarie 2014.

În paralel cu ancheta procurorilor militari, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 există în instrumentare un dosar deschis după ce fostul preşedinte al Comisiei de investigaţie privind accidentul aviatic din munţii Apuseni, Sorin Cimpoeru, a semnalat presiuni din partea superiorilor din cadrul CIAS.

Cu toate că a trecut un an de la accidentul din Munţii Apuseni, iar procurorii au în instrumentare dosarul de peste 11 luni, totuşi, reprezentanţii Parchetului instanţei supreme nu pot estima, nici măcar orientativ, data la care această anchetă va fi finalizată.