REPORTAJ: Muzică finlandeză, spiriduşi irlandezi, Conchita Wurst şi dulciuri suedeze, de Ziua Europei - FOTO

La ora 16.00, la Unirii 2, staţie alocată Irlandei, muzica tradiţională se auzea imediat cum călătorii coborau pe scările rulante din faţa magazinului Unirii. Cu privirile curioase, trecătorii s-au strâns preţ de câteva minute pentru a asista la spectacolul pregătit de Ambasada Irlandei în România.

"Este o staţie foarte aglomerată, am fost foarte încântaţi de acest lucru. Ne alăturăm colegilor din Uniunea Europeană pentru a promova nu doar ţara noastră, ci şi Uniunea Europeană. Sunt prezentate aici câteva dintre trăsăturile Irlandei", a declarat, pentru MEDIAFAX, Andrew Hardwood, şeful Misiunii Diplomatice a Irlandei în România.

Trupa Stey Sha, care a susţinut câteva reprezentaţii în staţia Unirii 2, este cea mai mare şcoală de dans irlandez din România şi este coordonată de Mara Cernat, singurul profesor certificat de Comisia de Dans Irlandez din Dublin.

"Ei vor susţine reprezentaţii până aproape spre seară şi există şi o serie de broşuri despre Irlanda, despre economia şi viaţa socială a Irlandei. O să dăm şi steaguri. (...) Mâine vom fi şi în Cişmigiu. Suntem foarte încântaţi că suntem parte a acestui eveniment", a mai spus Andrew Hardwood.

Micile dansatoare, îmbrăcate în roşu, îşi fac curaj să intre în ring.

"Îmi trebuia un sport, îmi doream să fiu activă", spune o fetiţă de 11 ani, parte a trupei Stey Sha. "A văzut mami pe internet această şcoală de dans irlandez, nu am mai auzit de ea în România şi am zis să încercăm", completează micuţa. Urmează cursurile de doi ani şi i se pare foarte distractiv.

O altă fetiţă, de 9 ani, povesteşte că o colegă i-a arătat paşii dansului irlandez şi şi-a dorit foarte tare să încerce.

Unii dintre oamenii care s-au oprit nu cunoaşteau evenimentul dedicat Zilei Europei, dar ideea organizării unor astfel de manifestări li s-a părut "superbă". "Nu ştiu ce se serbează. (...) Este superb şi cred că şi foarte util", spune o doamnă care a admirat dansurile trupei Shey Sha.

Într-un colţ, forma unui spiriduş (Leprechaun) aştepta să fie folosită de trecători pentru realizarea unor poze pentru a capta şi a trăi atmosfera irlandeză.

Călătorii de la staţia Eroilor - Spitalul Universitar au avut şi ei parte de o surpriză, fiind întâmpinaţi cu muzică remixată de un DJ, dar şi cu multe dulciuri, din partea Suediei.

"Cred că sunt foarte mulţi studenţi interesaţi să studieze în Suedia, am vorbit cu mulţi tineri şi cred că pentru ei Suedia înseamnă companii inovative (...), companii de telecomunicaţii. (...) Ceea ce mai încercăm să promovăm este egalitatea de gen, care este un lucru pozitiv pentru toate societăţile", declară ambasadoarea Suediei în România, Anne Lindahl Kenny.

Pentru cei care au trecut pe la staţia Ştefan cel Mare, care a găzduit Austria, surpriza a fost de a vedea o serie de proiecţii de la Eurovision, printre care şi o secvenţă cu Conchita Wurst, care a câştigat eduţia de anul trecut a concursului. Anul acesta, finala Eurovision va avea loc la Viena, pe 23 mai.

La Grozăveşti, staţia alocată Finlandei, trecătorii s-au putut bucura de un concert al copiilor de la Şoala Româno-Filnlandeză. Aceştia au cântat în limba finlandeză, precum şi la chitară şi percuţie, făcându-i pe cei care intrau şi ieşeau de la metrou să zâmbească şi pe mulţi să se şi oprească pentru a admira spectacolul. Între cântări, copiii le împărţeau trecătorilor steguleţe ale Finlandei.

Doi dintre copii, Geo şi Alex, din clasa a IV-a, au povestit cum învaţă la Şcoala Româno-Filnlandeză să cânte într-una din cele mai grele limbi din lume, fără a o cunoaşte de fapt. Astfel, când învaţă cântecele şi poezii au şi traducerea lor alături, iar liber pot rosti doar cuvinte şi expresii uzuale. Geo este la acestă şcoală de un an şi jumătate, iar Alex, încă din clasa I. Nu au vorbitori de finlandeză în familie, dar părinţii i-au dat la această şcoală, pentru că "învăţământul finlandez e al doilea cel mai bun din lume", arată ei.

"La şcoala de stat se vorbea extrem de oribil cu noi. Eu am simţit că profesorul de aici e mult mai bun. Nu învăţăm pe sistemul: 'Bună ziua, copii. Deschideţi culegerea şi rezolvaţi exerciţiul 2'. Învăţăm prin practică. Înmulţirea am învăţat-o cu nuci, iar împărţirea cu paie. Se înţelege mult mai bine. Şi, alt avantaj, în sistemul finlandez sunt copii mai puţini într-o clasă - maxim 17", spune când unul, când altul, cu toată convingerea.

În staţia de metrou Grozăveşti au mai fost amplasate două decoruri specific finlandeze unde trecătorii se pot fotografia. Unul reprezintă o saună tradiţională, în care cei care doresc să-şi facă poze se pot îmbrăca într-un halat, iar celălalt constă într-un poster cu aurora boreală şi un peisaj de iarnă, alături de o pereche de schiuri, fes şi fular.

Mai încolo, pe pereţi, au fost puse postere cu peisaje din Finlanda, Moş Crăciun şi trupe ca Nightwish şi Amorphis. Toţi trecătorii s-au arătat încântaţi de surpriza din staţia de metrou şi mai ales de spectacolul copiilor.

De asemenea, staţia de metrou Piaţa Română a fost decorată, de dimineaţă, cu multe steguleţe ale Danemarcei, pe pereţi şi pe tavan. În acest decor a fost amplasat standul Ambasadei Danemarcei, cu diverse materiale informative, sub sloganul "Study in Denmark".

"Am decis anul acesta să ne concentrăm pe tineri, pe studenţi", a spus ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Karsten Vagn Nielsen, la inaugurarea evenimentului. El a menţionat că românii reprezintă al treilea cel mai numeros grup de studenţi străini din Danemarca şi ei continuă să aleagă această destinaţie pentru studii, chiar dacă taxele sunt foarte mari.

Pe lângă programele universitare şi postuniversitare pentru care pot opta studenţii, în pliantele ilustrate de la stand sunt prezentate şi atracţiile turistice ale Danemarcei şi informaţii inedite privind economia. Astfel, cei care doresc să afle mai multe informaţii pot afla la stand că danezii sunt cei mai mari consumatori de produse organice, pe care cheltuiesc 7,6 la sută din suma totală alocată hranei, că în Copenhaga sunt oameni ai străzii instruiţi să se ocupe de stupi pe acoperişuri de clădiri, unde se produce o miere mai pură decât cea de la ţară sau că bucătăria daneză nu înseamnă doar costiţă.

Arhitectura, peisajele naturale, manifestările artistice şi importanţa acordată designului interior sunt alte aspecte pe care românii sunt invitaţi să le descopere în patria vikingilor, Micii Sirene şi a lui Lars von Trier.

"Aici îmi încep micul meu turneu european", a spus, vineri dimineaţă, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, prezentă la eveniment, explicând că alte 15 staţii de metrou vor aduce mai aproape de bucureşteni culturile altor ţări din Uniunea Europeană. La evenimentul de deschidere a fost prezent şi directorul Metrorex, Cătălin Homor.

În 1985, liderii Comunităţii Europene, întruniţi în cadrul summitului de la Milano, au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei.

La data de 9 mai 1950 s-a făcut primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi. La Paris, în acea zi, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi alte patru state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene.

Ministrul francez a propus atunci crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. Ţările la adresa cărora a fost lansat apelul aproape se distruseseră reciproc într-un conflict care a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare.