REPORTAJ: Reabilitarea unor clădiri vechi de 150 de ani, unica soluţie pentru un spital modern la Sibiu - GALERIE FOTO

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu este cea mai mare unitate de profil din judeţul Sibiu, având 1.200 de paturi şi câteva mii de angajaţi. Unitatea îşi desfăşoară activitatea în 23 de clădiri, dintre care 14 sunt secţii medicale.

Majoritatea imobilelor sunt extrem de vechi, unele şi de la 1859, iar de aproape 20 de ani nu s-au făcut niciun fel de modernizări.

Pentru reabilitarea clădirilor, care nu numai că stăteau să cadă, dar nici nu mai făceau faţă afluxului mare de pacienţi şi noilor norme de autorizare a unităţilor sanitare, în ultimii trei ani au fost aprobate finanţări în sumă totală de peste 53 de milioane de lei, adică circa 11 milioane de euro. Banii au venit de la Consiliul Judeţean, de la Ministerul Sănătăţii sau de la Banca Mondială. Unele lucrări au fost deja terminate, altele sunt în curs de finalizare.

În perioada 2011- 2013, s-au reabilitat secţiile de Oftalmologie, Neurochirurgie, subsolul secţiei de Neurologie, Ambulatoriul de Specialitate, Centrul Stomatologic Universitar şi a fost reparat acoperişul clădirii care adăposteşte secţiile de Chirurgie, Ortopedie, Urologie şi Terapie Intensivă. Suma totală a lucrărilor a fost de 8,7 milioane de lei, bani alocaţi de Consiliul Judeţean Sibiu.

GALERIE FOTO

În prezent, se lucrează la etajarea corpului nou al secţiei de Terapie Intensivă, o lucrare în valoare de aproape 8,5 milioane de lei care trebuie să fie terminată în martie 2015. În decembrie 2015, trebuie să se finalizeze lucrările la Secţia Fizioterapie I, un proiect de 8,2 milioane de lei.

De asemenea, este extinsă Unitatea Primiri Urgenţe care nu întruneşte condiţiile necesare pentru clasificarea ca spital regional spre care tind managerii unităţii medicale. Pentru aceste lucrări s-au mai alocat 2,1 milioane de lei, investiţia urmând a fi încheiată în ianuarie 2015.

"Acum spitalul este un şantier. Mai sunt unii cârcotaşi care spun că se sapă cu picamerul şi se face gălăgie...Asta e, se sapă o lună şi apoi avem secţii reabilitate. Eu lucrez în acest spital din 1996 şi până acum nu s-a mişcat nimic în acest spital. Colegii care lucrează în secţiile reabilitate sunt mulţumiţi. Locurile care sunt reabilitate arată OK. Oamenii ăia nu au ce să comenteze. UPU va fi reabilitat acum. Oftalmologia e reabilitată, ăia sunt foarte mulţumiţi. Unde s-a mişcat ceva, oamenii sunt mulţumiţi, unde nu, aşteaptă. Şi să sperăm că nu aşteaptă decât trei - patru ani de acum înainte. Acum, pe Chirurgie (secţie care nu a fost reabilitată - n.r.) sunt pereţi coşcoviţi şi alte lucruri”, povesteşte directorul medical al Spitalului Judeţean Sibiu, Radu Chicea.

Un alt mare şantier este la Maternitatea Sibiu. Lucrările au început în 2011, ar fi trebuit să fie terminate la finalul anului 2013 şi să coste 16,3 milioane de lei. Clădirea veche a adus periodic noi provocări constructorilor, remedierea tuturor problemelor şi realizarea unei construcţii care să satisfacă nevoile unei astfel de secţii întârziind mult lucrările şi ridicând costurile investiţiei la peste 25,5 milioane de lei. Noul termen de finalizare este octombrie 2014, 30 de saloane din totalul de 42 fiind deja reabilitate şi modernizate.

Saloanele noi arată bine, sunt moderne, curate. Fiecare salon cu două paturi are grup sanitar propriu în care totul este nou. Există buton de alarmă la fiecare pat, dar şi în fiecare grup sanitar, astfel încât, dacă pacientele au nevoie de ajutor, să nu fie nevoite să iasă din salon pentru a-l cere.

Ce nu există în noile saloane sunt chiuvete pentru îmbăierea bebeluşilor, obligatorii în secţiile de neonatologie. Aşa că, deşi lucrările în aceste saloane oficial s-au încheiat, în perioada următoare vor trebui montate astfel de chiuvete.

Secţiile nereabilitate - pline de igrasie, mucegai şi rugină

În restul spitalului s-au făcut lucrări de reparaţii absolut necesare şi igienizări, valoarea lucrărilor fiind, doar în acest an, de peste 100.000 de lei, dar este puţin faţă de cât ar trebui să se investească.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sibiu, Ioan Cindrea, în subordinea căruia se află Spitalul Judeţean Sibiu, spune că reabilitarea tuturor clădirilor costă în jur de 40 de milioane de euro, dar tot este doar 20 la sută din cât ar costa un spital nou.

Cindrea afirmă că, până în 2016, vor fi declanşate lucrări la toate clădirile.

"Cele a căror reparaţie costă 8 - 9 milioane de lei, deci cam 2 milioane de euro, le vom face din fondurile Consiliului Judeţean, celelalte, la care modernizările se ridică la peste 20 de milioane de lei, vom încerca să le facem prin fonduri europene. Toate clădirile le şi mansardăm, le punem toate instalaţiile noi: de iluminat, apă, gaz, căldură. Marele avantaj este că nu mai construieşti. Clădirile sunt bune, ele trebuie modernizate. Tehnologiile moderne îţi transformă orice clădire, oricât de veche. Aşa că nu există niciun impediment. Este un proiect sigur, un proiect care e realizabil”, afirmă preşedintele CJ Sibiu.

Până să existe însă bani pentru toate aceste lucrări, secţiile nereabilitate funcţionează în continuare în clădiri pline de igrasie, mucegai şi rugină. Faţadele clădirilor, care mai poartă doar pe ici-colo urme de culoare, sunt degradate şi scorojite. Mucegaiul împânzeşte pereţii pe holuri, dar şi în saloane, deşi se zugraveşte periodic de teama unor infecţii. Plăcile de gresie şi faianţă sunt desprinse, sparte, înnegrite de vreme şi igrasie. Toate instalaţiile sunt vechi, ţevile sunt pline de rugină şi, oricât s-ar repara, nu reuşesc să mai facă faţă solicitărilor.

Părerile pacienţilor - împărţite în funcţie de secţiile medicale unde ajung

Părerile pacienţilor care ajung la Spitalul Judeţean Sibiu sunt împărţite. Unii sunt mulţumiţi de serviciile "hoteliere", alţii se plâng de aglomeraţie, alţii de condiţii. Depinde foarte mult şi pe ce secţii medicale ajung.

La Maternitate, de exemplu, femeile se plâng încă de condiţii, dar şi de aglomeraţie. Saloanele reabilitate nu au fost date încă în folosinţă, aşa că toată activitatea secţiei se desfăşoară în vechile saloane. Cele mai multe dintre ele nu au grupuri sanitare proprii, iar femeile - care stau şi câte patru într-un salon - trebuie să ajungă până la capătul holului pentru a merge la toaletă.

Odată ajunse aici, femeile se confruntă cu instalaţii sanitare murdare, vechi şi sparte.

"E foarte greu, dar nu avem ce face. Suntem patru femei în salon cu copiii lângă noi, nu te poţi odihni, pentru că micuţii au programe diferite. Când trebuie să mergi la toaletă, e...groaznic. Nici nu pot descrie. WC-uri fără colac, hârtie sau săpun nici atat! Totul e ruginit, netencuit de ani de zile! Dezastru! În plus, trebuie să-ţi laşi copilul singur în salon, supravegheat de colegele de salon", spune una dintre mămicile internate în Maternitatea Sibiu.

Şi medicii care lucrează pe această secţie s-au plâns, în repetate rânduri, de condiţiile în care trebuie să lucreze, înrăutăţite de faptul că, din 2011, maternitatea este un şantier continuu. Din lipsă de spaţiu, femeile sunt trimise mult mai repede acasă după naştere decât ar trebui, medicii stând cu frica în sân că în orice moment s-ar putea întâmpla ceva rău.

"Am reuşit să nu avem probleme foarte mari de când se lucrează pe secţie şi am asigurat destul de bine circuitele. Igiena este greu de păstrat în condiţiile în care numai cine nu vrea nu intră în secţie", spune Ecateria Olariu, şefa Secţiei de Neonatologie.

Cel mai mult se plâng pacienţii din Secţiile Chirurgie, Medicală, Ortopedie care nu au apucat să fie reabilitate.

"E sub orice critică! Ăsta este adevărul! Salonul în care am fost internat este numai igrasie, numai mucegai, nu mai vorbesc de grupurile sanitare cum sunt peste tot. Deci, condiţiile sunt sub orice critică! Sunt pensionar şi trebuie să rabd! Asta este! Nu am bani să merg la o clinică privată", spune un bărbat în vârstă care tocmai s-a externat.

La polul opus, pacienţii care ajung la Ambulatoriul de Specialitate, recent dat în folosinţă după modernizare, sunt încântaţi de condiţii.

"Era cazul să arate mai bine şi la noi Policlinica. Nimănui nu-i face plăcere că trebuie să ajungă la spital, dar să mai faci şi depresie când vezi condiţii proaste e şi mai rău. E foarte bine că s-a modernizat, cred că aşa ar trebui să arate orice spital, pentru că suntem în anul 2014, nu în 1980", spune o tânără venită la Policlinică pentru a-i face mamei sale o programare la ORL.

Un spital nou, dorit de aproape zece ani, rămâne o utopie

Structura pavilionară a spitalului a fost, dintotdeauna, o problemă la care s-a căutat rezolvare.

"Prin prisma faptului că SCJU Sibiu este un spital pavilionar, aspect care nu este neapărat cel mai favorabil, gestionarea circuitelor este mai dificilă comparativ cu un spital care să înglobeze toate specialităţile într-o singură clădire”, susţin reprezentanţii Spitalului Judeţean Sibiu.

Pentru a remedia acest neajuns, dar şi pentru a scăpa de clădirile vechi, pline de igrasie, rugină şi mucegai, în care dacă repari astăzi un lucru alte trei se strică în ziua următoare, încă din 2005 autorităţile locale şi medicii au luat în calcul construirea unui nou spital. Acesta ar rezolva toate problemele: toate specializările ar fi într-un singur loc, pacienţii n-ar mai trebui plimbaţi prin curtea unităţii pentru a ajuge de la o secţie la alta, igiena s-ar păstra mai uşor, iar securitatea pacienţilor ar fi asigurată. În plus, s-ar construi locuri de parcare suficiente pentru sutele de oameni care ajung zilnic la spital.

Pentru că terenul pe care ar fi trebuit să se construiască acest spital a fost prima problemă întâmpinată, Primăria Sibiu a propus Ministerului Apărării Naţionale un schimb de terenuri. MApN deţine suprafeţe mari de teren în oraş, suficiente pentru realizarea unei astfel de construcţii.

Klaus Iohannis a spus în repetate rânduri că, dacă s-ar stabili odată locul pe care ar urma să fie construcţia, s-ar putea căuta şi soluţii pentru finanţarea ei. Deşi s-au întâlnit în repetate rânduri, reprezentanţii autorităţilor din Sibiu şi cei ai MApN n-au ajuns încă la un consens.

După alegerile din 2012, conducerea CJ Sibiu a fost preluată de social-democratul Ioan Cindrea, iar ideea unui singur spital a fost în continuare avansată. După ruperea USL, Primăria Sibiu şi Consiliul Judeţean Sibiu nu mai vorbesc despre un proiect comun, iar Ioan Cindrea susţine că Spitalul Judeţean este în sarcina CJ Sibiu, treaba municipalităţii fiind construirea unui spital municipal.

Vicepreşedintele CJ Sibiu, Ioan Banciu, spune că realizarea unui nou spital judeţean presupune o investiţie de circa 160 - 180 de milioane de euro şi nu poate fi realizată din fonduri europene.

"Nimeni nu are atâţia bani”, afirmă Ioan Banciu care explică faptul că este exclusă construirea unor spitale noi din bugetul naţional pentru că astfel s-ar depăşi deficitul bugetar negociat cu FMI.

"Astea sunt realităţile. Am zis: «Aşteptăm până în 2020 şi-l lăsăm aşa (Spitalul Judeţean Sibiu – n.r) şi sperăm sau îl transformăm pe ăsta şi îndeplineşte toate criteriile». S-a ajuns la concluzia că în locul unei iluzii, mergem pe realitate şi cu costuri minime”, afirmă, la rândul său, preşedintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea.

Aşa se face că reabilitarea, modernizarea şi mansardarea unor clădiri vechi devine singura soluţie, cel puţin deocamdată, pentru existenţa unui spital judeţean modern la Sibiu.

În Spitalul Judeţean Sibiu se internează anual între 37.000 şi 40.000 de pacienţi, iar în Maternitatea Sibiu se nasc anual circa 2.800 – 3.000 de copii.