REPORTAJ: Terenuri de sport începute şi lăsate în paragină în sate vasluiene fără apă şi drumuri - FOTO

Din cele 26 de terenuri de sport aprobate de Guvern pentru a fi construite în judeţul Vaslui în baza Ordonanţei 7/2006, doar unul este terminat, deşi termenul de finalizare pentru majoritatea investiţiilor este anul 2014.

Autorităţile locale spun că pentru finalizarea tuturor bazelor sportive ar mai fi nevoie, potrivit unei situaţii centralizate de Consiliul Judeţean Vaslui, de aproximativ 14 milioane de lei. În realitate însă, costurile ar putea fi mult mai mari, în condiţiile în care lucrările terminate încep deja să se degradeze.

Mulţi primari, mai ales cei din comunele unde terenurile de sport sunt realizate într-un procent foarte mic, de sub 25 la sută, s-au resemnat şi nu mai speră că investiţiile vor fi terminate vreodată.

Edilii şi localnicii spun că Guvernul a vrut să modernizeze mediul rural fără să ţină însă cont de nevoile oamenilor - drumuri asfaltate, apă curentă şi canalizare.

Rafaila - comuna fără niciun metru de asfalt, dar cu teren de sport, care nu poate fi însă folosit întrucât e denivelat

Singurul teren de sport din judeţ unde investiţia a fost finalizată este cel din Rafaila, comună în care nu există niciun metru de asfalt.

Terenul de sport a costat peste 700.000 de lei şi este situat la marginea localităţii, unde primăria a reuşit să cumpere teren de la localnici pentru a putea realiza investiţia.

Chiar dacă este finalizat de doi ani şi este prevăzut cu sistem de drenaj, terenul de fotbal nu poate fi folosit din cauza denivelărilor de pe suprafaţa de joc şi a smocurilor de iarbă.

Primarul comunei, Constantin Fânaru, susţine că problema a apărut încă din momentul în care a fost pus gazonul, pentru că în acel an a fost secetă.

"În anul în care am semănat gazonul a fost secetă şi, în multe locuri, iarba s-a ars de la căldură. Acum să vedem ce putem face. O să completăm pentru unde au apărut aceste goluri pe teren. În rest, baza sportivă arată bine. Ce-i drept, anul acesta nu prea a fost folosită pentru că a plouat continuu şi nu s-a putut intra pe teren. Dar, de acum, tinerii din sat care vor să joace mingea pot să o facă fără niciun fel de problemă. Doar cu acest scop s-a făcut această investiţie pentru că echipă de fotbal nu avem. Dar, din toamnă, vrem să ne înscriem în campionatul judeţean", spune primarul Constantin Fânaru.

Edilul a explicat şi cum a reuşit ca Rafaila să fie singura comună din judeţ care a făcut recepţia la baza sportivă.

"Constructorul care a câştigat licitaţia a lucrat în avans, iar când a terminat lucrarea, evident, a cerut banii. Cum nu am avut de unde să-i plătim, în condiţiile în care finanţarea era de la Guvern, anul trecut a dat primăria în judecată, cerând în instanţă inclusiv majorări de întârziere la plată. În aceste condiţii, s-a forţat mâna Guvernului şi am reuşit să ajungem la o înţelegere, în sensul că i-am plătit diferenţa pe care o mai aveam de dat, fără ca firma să mai aibă pretenţii la penalităţi. Ulterior, s-a renunţat şi la proces, lucru care s-a întâmplat anul acesta", susţine Constantin Fânaru.

Mulţi localnici spun că nu văd rostul bazei sportive, mai ales că este situată la capătul satului.

"Oamenii au nevoie prima dată de drumul care intră în sat. Apoi, s-a făcut sistemul ăsta de alimentare cu apă, iar copiii au început să fure din componente la bazinele de aici, din spatele casei mele. Dacă tot a băgat primăria bani în terenul de fotbal, trebuia să-l facă într-un loc accesibil pentru toată lumea, nu în capătul satului", spune Dumitru Prisecaru, localnic.

Sistemul de aducţiune a apei în Rafaila, unde locuiesc 2.000 de persoane, este realizat în proporţie de 80 la sută. Pentru punerea acestuia în funcţiune, primăria mai are nevoie de 260.000 de lei, bani pe care speră să-i obţină de la Guvern.

În comuna Ştefan cel Mare, terenul de sport, pentru care s-a cheltuit peste jumătate de milion de lei, e năpădit de ciulini

Investiţia în baza sportivă din localitatea Ştefan cel Mare a fost, până acum, de peste jumătate de milion de lei, fiind amenajate vestiarele şi sistemul de drenare şi amplasate porţile terenului de fotbal, care sunt deja măcinate de rugină.

Primarul comunei Ştefan cel Mare, Irinel Moraru, spune că investiţia este realizată în proporţie de 80 la sută şi că depinde de "domnul Dragnea" ca baza sportivă să poată fi finalizată.

"Nu mai avem de făcut decât tribunele şi gazonul, să terminăm vestiarele, să punem gazonul şi să montăm proiectoarele. Am mai primit bani, chiar şi anul trecut, de am mai continuat investiţia, realizată în proporţie de 80 la sută. Acum numai domnul Dragnea ştie când se vor mai da bani", a declarat primarul Irinel Moraru.

Terenul este năpădit de ciulini şi buruieni înalte de peste un metru, prin care porţile metalice se disting cu greu, iar animalele sunt lăsate de localnici să pască acolo.

Edilul din Ştefan cel Mare spune însă că "ciulinii sunt cosiţi în fiecare lună, dar cresc repede de la ploaie".

Nici în această localitate nu există sistem de canalizare şi apă curentă. Primarul susţine că doar într-unul din cele şapte sate componente au fost finalizate lucrările la aducţiunile de apă şi canalizare.

"Se lucrează acum şi în Ştefan cel Mare şi Cănţălăreşti, este realizată aducţiunea de apă, mai trebuie canalizarea. Avem toate satele legate între ele cu asfalt, ceea ce nu au prea multe comune din ţară. Ne trebuie şi această bază sportivă, pentru că avem şi echipă de fotbal care a terminat pe locul trei în campionatul judeţean", mai afirmă primarul Irinel Moraru.

Şi în comuna Lipovăţ situaţia este similară - în 2010 a fost începută construcţia unei baze sportive, lucrările fiind abandonate însă un an mai târziu. Acum, totul este "în paragină", după cum descrie situaţia chiar primarul Valerian Hriscu.

Amplasat la marginea localităţii, terenul de fotbal, împrejmuit cu gard pe toată suprafaţa de peste 5.000 de metri pătraţi, este acoperit cu iarbă de peste o jumătate de metru. Pe una din laturi s-a început construirea vestiarelor, însă investiţia, calculată la peste 630.000 de lei, s-a oprit din lipsa banilor.

Pentru terminarea lucrărilor, autorităţile locale spun că ar mai avea nevoie de peste 413.000 de lei, adică două treimi din valoarea investiţiei.

"Totul stă paragină acum. Mai băgăm oamenii din când în când la cosit. Altceva nu putem face. Am cerut bani de la Guvern, pentru că de la bugetul local nu putem rupe niciun leu. Avem de finalizat alte lucrări prin Ordonanţa 7, mult mai importante, cum ar fi canalizarea în Lipovăţ şi podurile din localitate", afirmă primarul Valerian Hriscu, precizând că pentru sistemul de alimentare cu apă şi canalizare din satele Lipovăţ şi Corbu ar mai fi necesari 700.000 de lei, investiţia fiind realizată în proporţie de 50 la sută.

Edilul explică şi cum a ajuns primăria să obţină aprobare pentru construirea bazei sportive - cu "pile şi multe drumuri la Bucureşti".

"A venit un preot să facem această investiţie, cu pile la finanţare. Am avut un proiect foarte bine făcut, au zis că este cel mai bun din ţară depus pe Ordonanţa 7. Chiar şi aşa, iniţial, ni l-au respins, pentru că nu eram în regulă cu terenul, care nu era al primăriei. Erau foarte mulţi din ţară, aşa că era bătălie mare pe aceste baze sportive. În cele din urmă, ni s-a aprobat, după muncă de săptămâni şi multe drumuri la Bucureşti. Acum am făcut memorii la Guvern, am trimis şi lui Dragnea memoriu. Păcat că nu se mai finanţează", adaugă primarul din Lipovăţ.

Teren sintetic de handbal, început şi abandonat apoi sub lacăt, în aşteptarea banilor pentru nocturnă

Comuna Vultureşti este una din puţinele din judeţ care au primit aprobare şi finanţare pentru construirea unei teren sintetic de handbal, cu nocturnă şi vestiare. Investiţia, care se ridică la 552.400 de lei, este realizată în proporţie de 82 la sută, iar pentru finalizarea acesteia ar mai trebui puţin peste 100.000 de lei.

Cu toate că nu este gata şi nu s-a făcut recepţia, terenul este deja folosit de către tinerii din comună, cu acceptul primăriei, care are cheia de la lacătul pus pe poarta de acces în baza sportivă şi la vestiare.

"Când este nevoie, se sună la cel care are cheia de la primărie. Nu se pune problema să fie cineva refuzat. Până la urmă, are şi tineretul unde se distra. Acum, ar vrea şi nocturnă, că ştiţi cum este la ţară, se joacă mai bine după lăsarea serii", a declarat Constantin Ursu, unul dintre localnici.

Autorităţile din Vultureşti susţin că vina pentru nefinalizarea acestor baze sportive aparţine Guvernului, care lansează tot felul de programe care apoi nu mai sunt susţinute financiar.

"Anul acesta, de exemplu, nu s-a dat niciun leu pentru baza sportivă. La noi, ar mai fi de montat nocturna şi de făcut ceva pe la vestiare. Noi, primarii, tot suntem acuzaţi că în loc să facem drumuri şi reţele de apă şi canalizare dăm banii pe astfel de terenuri de sport. Fondurile sunt cu destinaţie precisă de la Guvern, care lansează toate aceste programe pe care, mai apoi, nu le mai susţin financiar. Stabilim noi priorităţile? Comunităţile avem o cotă mică de cofinanţare, aşa că nu vedem de ce să nu accesăm astfel de proiecte", a declarat primarul comunei Vultureşti, Costică Anton.

Localitatea Vultureşti nu are reţea de apă sau canalizare în sistem centralizat. Abia acum autorităţile au în derulare un proiect de modernizare a infrastructurii, prin care urmează să fie asfaltaţi 3,7 kilometri de drumuri din comună. Totodată, prin acelaşi proiect cu finanţare nerambursabilă, în valoare de 2,5 milioane de euro, se vor realiza reţele de apă şi canalizare pe o lungime de cinci kilometri.

Terenul de sport din localitatea Zăpodeni este singurul din judeţ prins pe Ordonanţa 7/2006, pe care se poate juca fotbal în condiţii normale. De altfel, aici evoluează şi se antrenează echipa Sporting Juniorul Vaslui, calificată în acest an la turneul final de fotbal pe ţară la juniori, care va avea loc la Buftea, la începutul săptămânii viitoare.

Până acum, în baza sportivă au fost investiţi peste 200.000 de lei, din care statul a decontat către firma care s-a ocupat de lucrări 50.000 de lei, valoarea totală a lucrărilor ridicându-se la 724.780 de lei.

Chiar dacă suprafaţa de joc arată bine, nu există gard împrejmuitor, tribune pentru spectatori sau bănci tehnice. De asemenea, vestiarele sunt în faza de amenajare.

În condiţiile în care Guvernul nu a mai alocat bani pentru lucrări de aproximativ trei ani, după cum susţin autorităţile, clădirea este în conservare.

"Primăria are în întreţinere acest teren încă din 1977. Nouă ne-a fost aprobat proiectul pe vechea structură. Ne ocupăm să întreţinem gazonul, mai suntem ajutaţi şi de cei de la Sporting Juniorul, care vor să investească în bănci de rezerve, gardurile împrejmuitoare, tribune pentru spectatori cu 500 de locuri şi chiar pistă de alergări. Este o treabă foarte bună. Am adus inclusiv stâlpii pentru nocturnă, pe partea neeligibilă din proiect, pe care urmează să-i montăm. Dacă am sta după banii de la Guvern, totul ar fi în paragină", a declarat primarul comunei Zăpodeni, Constantin Gavril.

Autorităţile locale susţin că merită să fie făcute astfel de investiţii, în condiţiile în care, în fiecare an, pe terenul de sport au loc tot felul de întreceri sportive. Una dintre acestea, intitulată "Cupa Satelor", va fi organizată în perioada 20 iulie - 15 august, când fiecare din cele nouă localităţi componente ale comunei Zăpodeni participă la o competiţie de fotbal organizată de primărie.

La Zăpodeni, infrastructura este în stare bună, toate cele nouă sate având drumuri cel puţin pietruite. De asemenea, cu o singură excepţie, există apă în toate localităţile componente ale comunei.

"Nu este vorba de proiecte europene. Investiţiile le-am făcut din bugetul propriu şi am realizat sisteme de alimentare cu apă prin cădere, care nu costă prea mult. Însă, nu avem reţea de canalizare şi nici nu-mi doresc pentru că ar fi un blestem", susţine primarul Constantin Gavril.

Consilierii locali din Todireşti au făcut chetă pentru gazonul terenului de sport

La Todireşti, terenul de sport este situat în apropierea şcolii şi a primăriei. Dacă sediul primăriei a fost recent reabilitat, şcoala încă mai aşteaptă să fie finalizată, iar pentru asta ar mai trebui circa 300.000 de lei.

În aceste condiţii, cei peste 500 de elevi, dar şi cadrele didactice folosesc o toaletă veche de peste o sută de ani, construită în anul 1907.

"Investiţia la şcoală aparţine Inspectoratului Şcolar astfel încât nu putem noi interveni. Să sperăm că se va finaliza odată, pentru că nu se poate să ai şcoală nouă, iar elevii şi profesorii să iasă în curte pentru a merge la toaletă", spune viceprimarul comunei Todireşti, Ioan Plopan.

Construcţia bazei sportive a început în anul 2010, iar investiţia ar trebui să se ridice la un milion de lei. Până acum, s-au cheltuit, potrivit autorităţilor locale, 160.000 de lei pentru ridicarea vestiarelor, construite însă doar parţial.

"Sistemul de drenaj şi gazonul au fost făcute cu bani din chetă de la consilierii locali şi de la firme din comună. Trebuia să facem ceva să aibă elevii unde să facă ora de educaţie fizică. Păcat că nu au mai venit bani de la Guvern. Cine este acum de vină că nu s-a mai finanţat proiectul?", a mai spus viceprimarul Ioan Plopan.