REPORTAJ - Ultima familie de saşi vrea să reînvie tradiţia vinului de Teaca: "Trebuie să pui şi un pic de dragoste ca să iasă" - GALERIE FOTO

Vezi mai jos GALERIA FOTO 

În urmă cu 800 de ani, Teaca era una dintre cele mai bogate comune din Bistriţa-Năsăud şi alături de Lechinţa, era cea mai mare comună producătoare de vin de calitate superioară din nordul Transilvaniei.

Saşii au fost primii care au plantat peste 400 de hectare de vie, din diferite soiuri nemţeşti, şi le-au îngrijit sute de ani, vinurile fiind recunoscute în întreaga lume.

După plecarea saşilor din Teaca, în 1944, viile din zonă au intrat în proprietatea statului care până în urmă cu 25 de ani le-a administrat ca pe un bun de preţ însă, după revoluţie, viile au rămas în paragină, iar dealurile, altădată pline de livezi întregi de vie, au fost abandonate. Încet, viile din zonă au dispărut, puţini localnici mai păstrând mici petice de livezi.

Este şi cazul familiei Zaig din Teaca, ultima familie de saşi rămasă în comună.

Chiar dacă nimeni din familie nu este de profesie viticultor, tânărul Eckehardt Zaig, un om de afaceri mutat de o bună perioadă la Cluj, nu şi-a uitat tradiţiile şi nici copilăria pe care a petrecut-o printre livezile pline cu struguri şi a decis să reînvie la Teaca vechea tradiţie a vinului de calitate.

Familia sa mai deţine în zonă o podgorie veche, de mai bine de 80 de ani, însă tânărul sas a hotărât că e vremea să vină şi cu soiuri noi, competitive, pentru a ajunge timp să redea vinurilor de Teaca locul pe care l-au avut de demult.

În urmă cu trei ani, cu ajutorul de la stat, dar şi cu multă implicare, a reuşit să replanteze pe dealurile Tecii o suprafaţă de 7 hectare cu vie din cinci soiuri diferite.

"Pe vremuri, înainte de '89 în această zonă erau tot vii, însă după '89 majoritate viilor din Teaca s-au distrus. Au mai rămas cele vechi deţinute de particulari. Aici am plantat o suprafaţă de 7 hectare de vie şi ne aflăm deja în anul trei, primul în care apare rodul. Vrem să păstrăm şi viile vechi care, chiar dacă nu sunt cele mai profitabile pentru că necesită muncă destul de meticuloasă, le păstrăm pentru a ţine o punte de legătură între generaţii – cea veche şi generaţia nouă. Dificultăţile în a reînvia ceea ce existat sunt numeroase. În primul rând, o mare problemă este forţa de muncă. Oamenii nu ştiu să lucreze cu cercul ardelenesc care este tipic la această vie. La viile noi este mult mai simplu, avem un inginer de specialitate care pregăteşte oamenii şi facem faţă", povesteşte omul de afaceri.

Anul acesta este primul în care via, extrem de tânără, are şi prima producţie.

Pentru că în zonă nu mai există culegători de struguri şi-a adus o echipă tocmai de la Aiud, care zile în şir a muncit şi a reuşit să adune toţi strugurii înainte de venirea frigului.

După ce sunt strânşi cu multă atenţie, strugurii ajung din vie la casa părintească a lui Eckehardt, unde a reuşit să amenajeze, în beci, o cramă modernă, butoaiele vechi de lemn fiind înlocuite cu unele extrem de moderne, din inox.

"Din soiurile vechi am păstrat Feteasca, am păstrat Neuburger şi Traminer, iar din soiurile noi avem Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat şi Feteasca Neagră şi urmează să mai plantăm un strugure tipic zonei care este Neuburgerul", mai spune omul de afaceri convins că via la Teaca are viitor şi că în 2-3 ani vinurile de aici vor fi prezentate la târgurile de profil.

În spatele casei părinteşti a montat deja primele patru tancuri de inox unde mustul după ce este stors şi filtrat este depozitat şi lăsat să se transforme în celebrul vin de Teaca. În paralel lucrează pentru construirea unui depozit nou şi a unei crame.

"Via la Teaca are viitor! De asta suntem ferm convinşi. Am investit foarte mult în ultimii cinci ani şi suntem convinşi că va avea un viitor. Este o zonă cunoscută, tradiţională şi solul şi clima se pretează foarte bine pentru struguri. Noi avut acest teren, a mai cumpărat terenuri şi este destul de greu de găsit pentru că terenurile sunt fărâmiţate. Ca să poţi planta trebuie să obţii un drept de plantare din rezerva naţională, am reuşit să accesăm şi fonduri pentru partea de plantare, pentru partea de vinificaţie din păcate nu, dar merge destul de bine şi suntem mulţumiţi", a mai spus Eckehardt Zaig.

Întreaga activitate s-a desfăşurat sub supravegherea atentă a unui specialist în viticultură. Chiar dacă anul acesta nu a fost unul foarte bun pentru struguri, ploile multe, dar şi gheaţa care s-a abătut de mai multe ori asupra comunei, pătrând boabele de struguri, însă cu atenţie multă familia Zaig va avea şi primele vinuri din noua podgorie.

"Vinul porneşte primul rând de la calitatea strugurilor. A fost un an foarte dificil 2016 mai ales aici în zona Teaca-Lechinţa. A fost un an ploios, un an cu îngheţuri de primăvară târzie, un an cu grindină şi destul de greu a fost ca să obţinem nişte struguri de calitate care sunt este de fapt prima condiţia unui vin de calitate. Dar cu multă muncă am reuşit", povesteşte inginerul Mihail Manolache, viticultor cu zeci de ani de experienţă.

Este din Drăgăşani, locuieşte de o bună bucată din timp la Cluj şi de doi ani de zile a venit la Teaca pentru a-l ajuta pe tânărul om de afaceri să reînvie veche tradiţie a zonei.

"Am găsit aici o zonă cu o istorie extraordinară. Prima atestare a viilor săseşti în zonă a fost din 1266 apoi, după Revoluţie au cam dispărut viile din păcate şi acum încercăm sa reînnoim, să reănodăm de fapt o tradiţie o istorie, o tradiţie în special a vinurilor albe de calitate. Încercam aici să ajungem la obţinerea unor vinuri premium. Industria vinurilor este pretenţioasă, dar în acelaşi timp este frumoasă. Din punctul meu de vedere şi al investitorului în această vie încercăm să obţinem nişte vinuri de calitate, dar de-abia din anul cinci o să obţinem vinuri deosebite, via fiind abia în anul trei", spune viticultorul bucuros că a găsit un proprietar de vie dispus să facă artă din vin.

"Mă lasă să mă joc uşor cu vinurile şi aş vrea o împletire între tehnocraţie şi artă. Vrem să respectam reţetele de producere, respectăm protocoalele, dar în acelaşi timp punem şi pasiune şi o să aducem la zi vinurile albe, vinurile deosebite în care trebuie să pui şi un pic de dragoste ca să iasă", dezvăluie inginerul Mihail Manolache.

Cultura de vie în această podgorie este foarte veche, fiind paracticată la început de către daci. Ea ea s-a dezvoltat tot mai mult în timpul stăpânirii romane când comerţul cu vin era prioritar, iar mai târziu, venirea saşilor în secolele XII-XIII, a impulsionat şi mai mult dezvoltarea viticulturii.

Galerie foto

GALERIE FOTO Ultima familie de saşi vrea să reînvie tradiţia vinului de Teaca

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Citeşte şi: REPORTAJ. Familii de romi caută peşte în mâlul rămas la golirea lacului de acumulare Piteşti: "Nu e uşor, ne scapă printre degete" - GALERIE FOTO

Citeşte şi: REPORTAJ: Despre „Catedrala dezmoşteniţilor” din Piaţa Decebal, la kilometrul zero - GALERIE FOTO

Citeşte şi: Reportaj - Maison&Objet in Paris, Mobilă şi Durere Birocratică la Ministerul Economiei

Citeşte şi: REPORTAJ - Candidat la Institutul Naţional al Magistraturii: Prietenii mi-au spus că o să mă compromit dacă o să fac parte din sistem - FOTO, VIDEO

Citeşte şi: REPORTAJ. Inima de odinioară a Craiovei, Piaţa Veche, este azi un focar de infecţie, plin de gunoaie: "Trebuie doar să o ridicăm din noroi şi să-i redăm strălucirea pe care o merită” - FOTO

Citeşte şi: REPORTAJ: Dulceaţă de nuci verzi, soc sau ardei iute, la un festival din Prahova - VIDEO

Citeşte şi: Ce a mai rămas din COMOARA BĂRĂGANULUI? Reportaj în staţiunea unde altădată nu găseai un loc de cazare

Citeşte şi: REPORTAJ - Marinar pe Lacul Herăstrău: Plimb 7.000 de oameni pe zi cu un vaporaş, nu sunt angajaţi - GALERIE FOTO, VIDEO