REPORTAJ: Un profesor arădean transformă cu pensula ziduri gri în biblioteci, piscine şi acvarii colorate - GALERIE FOTO

De 16 ani, de când a terminat Facultatea de Arte şi Design la Timişoara, Sabin Chintoan le predă desen elevilor de şcoală generală şi liceu, iar în paralel cu meseria de dascăl este un artist care poate fi găsit adesea pe schele în biserici, unde pictează pereţi cu motive religioase, sau pe străzile Aradului, unde transformă ziduri murdare în veritabile lucrări de artă expuse în aer liber.

Arădeanul a prins drag de creion şi pensule în jurul vârstei de zece ani, dar spune că nu profesorii i-au insuflat această pasiune.

VEZI GALERIA FOTO

"Scânteia a pornit de la un portret al lui Michael Jackson făcut în creion de un prieten al fratelui meu. Până atunci, desenele nu mă interesau mai mult decât pe oricare alt copil. Însă acel portret m-a făcut să iau creionul în mână şi să încep să reproduc pe hârtie mai ales animale. Primele desene au reprezentat cai, dar nu erau foarte reuşite", spune Sabin Chintoan, acum în vârstă de 39 de ani.

Nereuşitele i-au întărit ambiţiile, iar părinţii i-au observat preocuparea crescândă pentru desen şi pictură, astfel că l-au înscris la meditaţii cu profesori de specialitate. Înainte să se înscrie la facultate, a făcut şi Şcoala Populară de Arte, pentru a se pregăti temeinic.

Devenit artist cu diplomă de licenţă - cu mai multe specializări, între care pictura pe şevalet şi pictura bisericească -, Sabin Chintoan nu s-a mulţumit cu lucrările din atelier şi din biserici, astfel că şi-a căutat şi a obţinut o normă de profesor de desen.

"Odată ce am început să lucrez cu copii, nu am mai putut renunţa la catedră. Artă nu înseamnă doar picturi, înseamnă şi să poţi să-i motivezi pe copii, iar în cele din urmă să vezi că lucrează cu drag şi progresează", spune profesorul, care predă la Colegiul Naţional "Vasile Goldiş" din Arad şi are peste 500 de elevi.

Profesorul arădean transformă pereţi murdari în lucrări de artă

În urmă cu aproximativ cinci ani, Sabin Chintoan s-a gândit că pasiunea pentru culori nu trebuie să se reducă la şevalet sau pereţi de biserici. Fiecare perete murdar pe lângă care trecea pe stradă îi dădea câte o idee pentru o pictură, gândindu-se la o galerie de artă în aer liber, de care să se bucure toţi trecătorii.

El a căutat să-şi materializeze ideea de a picta pe străzi şi a obţinut, în cele din urmă, sprijin de la autorităţi şi de la un dezvoltator imobiliar local, care l-a sponsorizat cu materialele necesare pentru a schimba, prin culori, construcţii care nu pot lipsi în cartiere, dar care deranjează, prin aspect, orice privitor.

Astfel, câteva ghene de gunoi au devenit fântâni romane, căminele pompelor de apă au devenit zaruri, cuburi Rubik sau cufere pentru zestre.

"Cartierul în care am făcut primele picturi de acest fel era unul nou, iar oamenii se tot mutau cu multe bagaje. De aici mi-a venit ideea cufărului, care reprezintă zestrea tinerilor ce se aşezau la casa lor. Şi acum, aceste cufere le amintesc locuitorilor de zilele în care soseau încărcaţi de bagaje", spune profesorul.

Reacţia publică în faţa primelor picturi urbane din Arad l-a determinat pe profesor să-şi pună în practică şi mai multe idei, iar lucările sale au devenit tot mai complexe, unele păcălindu-i pe trecători cu detaliile foarte bine realizate.

O centrală telefonică cu ziduri vechi a fost transformată într-o bibliotecă pe ale cărei rafturi se pot vedea sute de cărţi, majoritatea având titluri bine alese.

"Dimensiunile pereţilor au fost potrivite pentru o bibliotecă, iar pictura a avut imediat succes la trecători. Cărţile au titluri inspirate din numele şi ocupaţiile unor colegi, cunoştinţe sau locatari, fiind dedicate acestora. Când au auzit că lucrez la o bibliotecă, mulţi m-au rugat să le trec numele, iar în fiecare zi veneau oameni să vadă ce titluri de cărţi mai apar în pictură. La cererea unei doamne din cartier, am pictat şi o Biblie, pentru că nu poate exista o bibliotecă fără un exemplar", povesteşte artistul.

Pe zidul din spate al centralei nu se mai găsesc aceleaşi rafturi, ci un bancomat, care nu o dată i-a păcălit pe trecătorii grăbiţi şi neatenţi.

"Paznicul din cartier mi-a spus că vedea oameni pregătind cardul să-l introducă în bancomat şi erau foarte miraţi să constate că e vorba doar de o pictură", afirmă el.

Lucrările arădeanului au început să apară în tot mai multe locuri din oraş. Între blocuri pot fi observaţi acum rechini înotând în oceanul albastru alături de scafandri, piscine în care se scaldă copii sau acvarii imense, iar peisaje cu flori ascund ghenele de gunoi.

Şi pentru că locatarii unui bloc şi-au dorit şi un patruped al lor, un cămin de apă a fost transformat într-o cuşcă în care stă de veghe un labrador. Acesta are la gât şi un lanţ real, legat de stâlpul de iluminat electric din apropiere.

"Cineva chiar a făcut o glumă cu această lucrare, iar într-o dimineaţă am găsit acolo aşezată mâncare pentru câine", povesteşte artistul, care la scurt timp "a dat viaţă" câinelui, cumpărându-şi un exemplar precum cel pe care-l pictase.

Ghene de gunoi, ascunse de peisaje viu colorate

Picturile arădeanului au atras atenţia autorităţilor locale, care l-au solicitat pentru a face parte dintr-un proiect de înfrumuseţare a oraşului, finanţat cu bani europeni.

Astfel, Poliţia Locală Arad a câştigat, anul trecut, un concurs de proiecte cu finanţare europeană, prin care îşi propune să schimbe imaginea neplăcută a platformelor gospodăreşti din cartiere. În proiect a fost chemat să se implice ca voluntar pictorul Sabin Chintoan, care a acceptat imediat.

Finanţarea europeană este de 7.500 de lei şi asigură doar achiziţia materialelor necesare realizării picturilor în cadrul proiectului "Culori şi zâmbete".

Profesorul s-a gândit că aceasta este o ocazie potrivită şi pentru elevii săi să se exprime artistic.

"Copiii s-au oferit imediat să devină voluntari în cadrul proiectului şi nu i-a derajat să lucreze în afara orelor de şcoală. Este un proiect puţin ieşit din regulile urbane, li s-a părut interesantă ideea de a picta pe pereţi fără să fie amendaţi de către poliţişti, dimpotrivă, cu sprijnul lor", spune profesorul.

Dotaţi cu pensule, vopsele, dar şi cu mult entuziasm, copiii şi profesorul lor au luat la rând platformele gospodăreşti din colţuri diferite ale oraşului şi le-au acoperit cu flori, fluturi şi alte tablouri din natură care dau bună-dispoziţie privitorului.

"Desenele au avut ca tematică protecţia mediului înconjurător şi importanţa calităţii aerului. Acestea au fost realizate de peste o sută de elevi voluntari, îndrumaţi de profesorul Sabin Chintoan. Reacţia publică a fost neaşteptat de favorabilă, mulţi oameni ne sunau din alte cartiere să ne roage să pictăm şi la ei", spune Nicoleta Belean, de la Poliţia Locală Arad, coordonator al proiectului.

Una dintre lucrările arădeanului a fost proiectată pe o clădire din New York

Când lucrează singur, Sabin Chintoan are nevoie de o săptămână sau două pentru a realiza o pictură urbană, în funcţie de complexitatea lucrării. Vopselele folosite sunt speciale, rezistente la intemperii şi raze ultraviolete, ceea ce a făcut ca niciuna dintre picturi să nu se decoloreze în timp.

Zeci de pereţi din Arad au primit un aspect inedit până acum. Profesorul spune că, plecând de la dorinţa de a înveseli cartierele oraşului, pictura urbană l-a ajutat să fie mai cunoscut. Una dintre lucrările sale dintre blocuri a fost selectată în cadrul unui concurs organizat de un portal online specializat în lucrări de artă.

"E vorba de o pictură reprezentând o piscină, care, după o selecţie în cadrul concursului, a fost promovată în New York prin proiecţii pe faţada unei clădiri turn. În urma acestui concurs, am fost căutat de o companie de management artistic şi am semnat un contract de promovare a imaginii în SUA", spune Sabin Chintoan.

Imediat ce vremea se va încălzi, dascălul-artist va putea fi văzut din nou în cartierele Aradului, unde mai sunt multe ziduri de acoperit cu nuanţe care să stârnească zâmbete. Administratorii mai multor blocuri s-au oferit deja să sponsorizeze cu materiale activitatea profesorului, iar elevii acestuia sunt gata să înveţe să picteze şi altfel decât pe pânze sau coli de hârtie.