RETROSPECTIVĂ Primăria Capitalei în 2018: Multe vouchere, prime şi achiziţii, dar puţine mari proiecte de infrastructură

Primăria Capitalei a excelat, în 2018, în ceea ce priveşte acordarea de vouchere, de prime şi chiar de vacanţe în Grecia pentru pensionari, Municipalitatea având pe mână un buget de peste 1,3 miliarde de euro. Din această sumă, foarte mulţi bani s-au dus şi pe spectacole, precum „Zilele Bucureştiului” sau pentru actualul iluminat festiv de Sărbători, care a costat 9 milioane de lei.

Dacă ne referim la achiziţii foarte importante şi utile pentru bucureşteni - achiziţia celor 106 ambulanţe pe care Municipalitatea le-a cumpărat recent pentru Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI), şi care au costat aproape 9 milioane de euro - poate fi considerat cel mai important şi benefic proiect pentru Bucureşti.

De asemenea, un alt proiect important în care Primăria a investit aproximativ 100 de milioane de euro este achiziţia celor 400 de autobuze de la Otokar – proiect care a fost criticat pentru faptul că aceste autobuze sunt diesel. Mai mult, în spaţiul public au apărut mai multe informaţii potrivit cărora autobuzele Otokar ar avea câteva probleme tehnice. De exemplu, chiar înainte de Crăciun, furtunul instalaţiei de încălzire al unui autobuz s-a spart şi a inundat toată cabina cu apă fierbinte, călătorii fiind evacuaţi.

Pe de altă parte, în 2018, Primăria Capitalei a depus cereri de finanţare pentru fonduri europene în valoare de 283 milioane euro pentru mai multe investiţii, precum achiziţionarea a 100 de tramvaie şi a 100 de autobuze electrice.

În 2018, PMB a demarat programul de reabilitare a clădirilor cu risc seismic din centrul Capitalei, pentru care instituţia a alocat suma de peste 10 milioane de euro. După foarte mulţi ani în care nu s-a investit deloc în aceste clădiri, primăria a inclus într-un proces de reparaţii capitale, în 2018, aproape 30 de astfel de clădiri.

În ceea ce priveşte sănătatea, Primăria Capitalei a iniţiat un proiect denumit „O şansă pentru cuplurile infertile”, prin care sute de cupluri beneficiază de ajutoare în valoare de 3.000 de euro pentru procedura de Fertilizare in Vitro. De asemenea, PMB a iniţiat şi un proiect prin care elevii să poată beneficia de tratamente stomatologice, respectiv de aparate dentare.

Tot la capitoul „vouchere” se încadrează şi programul „Rabla – Bucureşti”. „Primăria Capitalei îşi propune astfel eliminarea a 5.000 de autovehicule uzate, cu grad ridicat de poluare, de pe raza municipiului Bucureşti şi acordarea a 5.000 de eco-vouchere cu o valoare nominală de 9.000 lei/ eco-voucher în vederea achiziţionării exclusive de autoturisme noi EURO 6, non-diesel, mijloace de locomoţie noi prietenoase cu mediul, non-diesel, hibride sau electrice, obiecte electrocasnice şi electronice noi cu clasa energetică superioară, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat”, se arată în comunicatul PMB.

Programul se adresează atât persoanelor fizice, cu domiciliul stabil în Municipiul Bucureşti, cu vârstă minimă de 18 ani, proprietari unici ai autovehiculelor uzate şi care nu au obligaţii de plata la bugetul local şi bugetul de stat, cât şi persoanelor juridice, cu sediul social în Municipiul Bucureşti, proprietari unici ai autovehiculelor uzate, care nu au obligaţii de plata la bugetul local şi bugetul de stat şi nu au fost condamnate pentru infracţiuni împotriva mediului.

Practic, având un buget consistent în 2018, Primăriei nu i-a fost greu să facă achiziţii sau să iniţieze proiecte care au presupus acordarea de vouchere, însă, în ceea ce priveşte marile proiecte de infrastrctură, lucrurile s-au mişcat foarte greu.

Un exemplu negativ al cooperării defectoase între administraţia locală şi cea guvernamentală este situaţia Podului Constanţa, care nici în prezent nu a intrat în reparaţii, deşi este într-o stare avansată de degradare. Primăria Capitalei a cerut în administrare acest pod, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat această iniţiativă, însă imobilul nu a intrat nici acum în reparaţii pentru că la nivelul CFR-Ministerul Transporturilor nu s-au încheiat procedurile finale de transfer.

Totodată, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastrctură, Pasajul Nicolae Grigorescu, nu poate fi dat în folosinţă, deşi este aproape finalizat, pentru că în proiectul iniţial nu au fost prevăzute şi alte investiţii, precum un sistem de semaforizare. Ba, mai mult, Transelectrica şi Enel trebuie să ridice firele de înaltă tensiune, iar pentru asta, primăria trebuie să exproprieze un teren de lângă pod.

Tot încă fără orizont este şi situaţia drumului expres Splai – A1, care ar fi trebuit să fie o alternativă pentru cel mai aglomerat bulevard din Bucureşti, respectiv Iuliu Maniu din cartierul Militari. Până în prezent, Primăria nu a reuşit nici măcar să finalizeze podul peste Şoseaua Virtuţii, iar partea ce mai grea, adică drumul expres, nu are nici acum un plan final.

Dacă ne referim la trafic, PMB a iniţiat un proiect controversat şi contestat de opoziţie, prin care se acordă 500 de lei, pentru combustibil, şoferilor care folosesc în comun un autoturism proprietate personală pentru deplasarea în aceeaşi direcţie.

Sfârşitul de an a fost unul foarte controverast pentru Primăria Capitalei, asta după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia făcută de USR, potrivit căreia cele 22 de Companii Municipale ar fi trebuit înfiinţate cu votul a două treimi din numărul total de consilieri municipali, şi nu cu votul a jumătate plus unu din numărul total. Cu toate acestea, Gabriela Firea a precizat, în mai multe rânduri, că decizia Curţii de Apel Bucureşti ar fi „o greşeală de interpretare”, şi că cele 22 de companii nu se vor desfiinţa.

Fără îndoială, cea mai „fierbite” problemă a Primăriei Capitalei este cea a Radet, asta pentru că la sfârşit de an (şi foarte probabil şi la începutul noului an), avariile sunt la ordinea zilei, din cauze reţelei nemodernizate, iar mii de bucureşteni stau fără căldură în case, chiar şi în timpul nopţii.