Riscul de a importa ţânţari exotici cu ajutorul avioanelor, studiat la Cluj. Cum arată capcanele puse în Aeroport

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi de Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, în colaborare cu Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj, a demarat proiectul pilot, în premieră naţională, pentru a examina riscul introducerii ţânţarilor exotici şi, implicit, a agenţilor patogeni transmişi de aceştia în aeroport şi aeronave.

Practic, sunt supravegheaţi ţânţarii invazivi în incinta aeroportului, monitorizare care este esenţială pentru succesul unui program de control al speciilor de ţânţari nativi sau invazivi.

Proiectul este derulat de Disciplina de Parazitologie şi Boli Parazitare din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară a USAMV Cluj-Napoca, prin prof. dr. Andrei Daniel Mihalca şi drd. Cintia Horvath.

„În Europa creşterea comerţului şi a transportului de mărfuri şi mişcarea crescută a oamenilor a facilitat dramatic importul speciilor invazive de ţânţari, cât şi a agenţilor patogeni transmişi de aceştia. În special comerţul cu anvelope uzate şi plante decorative a contribuit major la introducerea tânţarului tigru asiatic în Europa. Un alt vector major de introducere a ţânţarilor sunt aeronavele, care pot aduce involuntar şi nedoriţii ţânţari invazivi. Uneori, bagajele transportate în aeronave pot adăposti ţânţari invazivi care provin dintr-o zonă endemică din străinătate şi care pot fi infectaţi cu patogeni exotici, precum virusurile Chikungunya, Dengue sau Zika. În România s-au semnalat ţânţari invazivi în câteva zone, cum ar fi Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Arad, Oradea, dar ţânţarii pot ajunge şi din Italia sau Grecia, precum şi multe alte zone”, a spus drd. Cintia Horvath.

Până în prezent nu au fost depistaţi ţânţari invazivi în incinta aeroportului, însă trebuie ţinut cont şi de faptul că numărul curselor aeriene şi al pasagerilor este mult sub valoarea obişnuită, aspect cauzat de pandemia de COVID-19.

„Supravegherea constă în plasarea unor capcane în incinta aeroportului şi verificarea lor săptămânală. Folosim două tipuri de capcane. Un tip pentru ţânţari adulţi şi un tip pentru ouă. După recoltarea ţânţarilor din capcane, urmează munca de laborator, cu identificarea lor la nivel de specie. Recent, colectivul nostru a publicat un articol despre răspândirea tuturor speciilor de ţânţari din România. Continuăm astfel cercetările noastre în domeniul vectorilor şi bolilor transmise de vectori. Colectivul nostru derulează astfel de studii de 10-12 ani, sunt studii efectuate în numeroase zone din lume, cu accent pe zonele tropicale (Kenya, Coasta de Fildeş, Republica Centrafricană, Liberia, Uganda, Algeria), dar şi România”, a explicat prof. dr. Andrei Mihalca, coordonatorul proiectul.

Programul pilot derulat la aeroportul din Cluj-Napoca va continua până la finalul anului, fiind posibil să fie extins şi în 2021.

Ţânţarii sunt printre cele mai răspândite insecte dăunătoare care afectează sănătatea şi bunăstarea omului şi a animalelor domestice. În România există 60 de specii de ţânţari, însă doar câteva dintre aceste specii reprezintă vectori ai unor agenţi patogeni care pot provoca boli la om. Cea mai comună specie de ţânţar în România este Culex pipiens care se hrăneşte pe păsări şi este implicat în transmiterea virusului West Nile.