Roberta Anastase susţine dezincriminarea consumului de droguri

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase a declarat, vineri, că bătălia împotriva consumului de droguri este una grea, "în care victoriile se obţin pas cu pas".

Anastase a adăugat că problema drogurilor tinde să devină o problemă a tinerilor de azi, deci şi a României de mâine, iar prima zonă de luptă este cea legislativă.

Roberta Anastase a subliniat - în introducerea dezbaterii privind Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri - că militează pentru o diferenţiere clară între prevederile legale pentru posesia, respectiv pentru consumul de droguri şi că legea trebuie să fie dură cu traficanţii, însă consumatorii trebuie trataţi ca nişte victime.

Opinia Robertei Anastase a fost susţinută de reprezentanţii ONG-urilor, care au cerut modificarea Legii 143, pentru îndepărtarea pedepselor penale pentru consumul de droguri şi posesia de cantităţi mici de substanţe, pentru consum propriu.

Prezent la această dezbatere, medicul Eugen Hriscu, specializat în tratarea pacienţilor dependenţi de heroină la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Alexandru Obregia", a arătat că mulţi dintre pacienţii săi sunt închişi înainte de terminarea tratamentului, iar în penitenciar au recăderi.

El a apreciat că legislaţia afectează ceea ce se întâmplă în stradă şi că aceasta nu face o diferenţiere clară între periculozitatea substanţelor deţinute sau consumate şi consecinţele legale pe care le suportă responsabilii.

Totodată, Valentin Simionov, de la Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor, a precizat că, potrivit statisticilor, încarcerarea consumatorilor nu reprezintă cea mai eficientă măsură de luptă împotriva drogurilor.

El a cerut modificarea articolului 4 din Legea 143, care prevede că "cumpărarea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la doi ani sau cu amendă".

Simionov a explicat că peste 60 la sută din persoanele anchetate în 2008 pentru infracţiuni privind drogurile erau consumatori, motiv pentru care aceştia se ascund de autorităţi şi de persoanele care le-ar putea oferi ajutor.

Totodată, ONG-ul pe care îl reprezintă a cerut şi eliminarea articolului 16, care stipulează că "persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la articolele 2-10, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege".

El a spus că persoanele ce consumă droguri nu au încredere unele în altele şi nici în autorităţi, motiv pentru care, de cele mai multe ori, nu scot la iveală informaţii valoroase în timpul anchetelor.

Dezincriminarea consumatorilor a fost susţinută şi de reprezentanţii Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului Omului din România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH), care au motivat că fiecare persoană are dreptul la tratament medical, iar în penitenciar acest lucru nu se întâmplă corespunzător.

Pe de altă parte, liderul Forumului Antidrog, Cristian Ene, a susţinut că, în ziua de azi, nicio persoană nu este introdusă în arest pentru consum de droguri, ci pentru că poliţiştii vor să afle sursa drogurilor.

În plus, şeful Agenţiei Naţionale Antidrog, Maximilian Nicolae, a spus că, deşi nu intenţionează să-i închidă pe consumatori, Agenţia trebuie întâi să analizeze propunerile privind modificarea Legii 143, asigurându-se că instituţia "nu devine foarte tranşantă".

El a recunoscut că nu este foarte "pro" măsurii de dezincriminare a consumului şi posesiei de droguri pentru consum propriu.