Cazul minorului a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2013, după ce mama copilului a petrecut opt ani în instanţele din ţară pentru a demonstra agresiunile tatălui. După patru ani, CEDO a decis că autorităţile nu luat măsuri pentru protecţia copilului.
Minorul s-a născut în 2001, iar părinţii lui au divorţat trei ani mai târziu. Direcţia de Asistenţă Socială din Bucureşti a fost sesizată de mama înainte de divorţ în ceea ce priveşte agresiunile soţului asupra copilului. Acesta a fost consiliat psihologic, însă relele tratamente au continuat, mama sesizând poliţia în mai multe rânduri, susţine APADOR-CH.
Potrivit sursei citate, abia la a cincea plângere depusă de mamă, dosarul a ajuns la procurori, unde ancheta a durat doi ani (2005-2007), timp în care au fost audiaţi martori şi s-a făcut o expertiză, care a demonstrat că minorul a suferit traume din cauza comportamentului agresiv al tatălui.
În 2008, prima instanţă l-a achitat pe bărbatul acuzat de agresiune, iar în apel, în 2009, „instanţa l-a audiat şi pe minorul D.M.D, care a declarat că tatăl său l-a lovit, l-a încuiat într-o debara întunecoasă, că a aruncat apă pe el în timp ce dormea, că adesea era agresiv şi cu mama lui, cu bunica sau mătuşa maternă şi că nu vrea să îşi întâlnească tatăl pentru că îi e frică de el”, potrivit APADOR-CH, organizaţie care a reprezentat cazul la CEDO.
Pedeapsa finală a fost de un an cu suspendare şi interzicerea drepturilor părinteşti pe doi ani.
„Nu poate exista compromis în condamnarea violenţei împotriva copiilor, fie că este acceptată ca „tradiţie”, fie că este deghizată ca „disciplină”, a stabilit CEDO, potrivit APADOR-CH.
„Curtea a constatat că ancheta a fost prea lungă şi ineficientă, şi că durata procedurilor judiciare a fost şi ea excesivă. Guvernul român a motivat că durata mare a procedurilor şi a procesului s-au datorat grijii de a nu comite vreo eroare judiciară”, mai arată ONG-ul.
Minorul va primi despăgubiri morale de 10.000 euro.