#roMânia Diaspora şi sclavia modernă. Româncă: ”Bătrâna mă trezea noaptea, să mă uit cu ea pe geam”

Româncele sunt preferate în Italia şi Spania, când vine vorba de îngrijirea bătrânilor. Italienii recunosc că preferă o româncă în detrimentul imigranţilor din Maroc sau Filipine, de exemplu. Iar unele au ajuns atât de cunoscute, încât sunt cerute de la o familie la alta. Câştigă puţin peste 1.000 de euro şi au obligaţia să stea 24 din 24 de ore alături de persoana pe care o îngrijesc.

Una dintre aceste femei, Roxana (57 de ani), care a lucrat ca „badantă“ în oraşul Siena, din Italia. ”Când am ajuns acolo, mi-am dat seama că nu stăpânesc limba. M-a apucat disperarea. Pentru prima dată, eram departe de casă, de copii. În Italia, e o altă cultură, altă civilizaţie. Ştiam pentru ce venisem, dar nu reuşeam să-mi găsesc loc de muncă”, a mărturisit femeia.

A reuşit să îşi găsească de lucru ca "badantă". ”Primul meu loc de muncă a fost ca badantă la o bătrână de 93 de ani, care nu putea să-şi ia nici măcar medicamentele fără ajutor, însă rudele spuneau că nu are nevoie decât de companie, pentru că se descurcă singură. De fapt, era vorba despre bani. Legea spune că, dacă bătrânul este dependent, salariul minim al badantei ajunge la 1.250 de euro. Pentru îngrijirea unui bătrân care se descurcă oarecum, salariul este de numai 960 de euro”, explică Roxana.

Dar pe lângă îngrijirea femeii, Roxana se ocupa de treburile casei, spăla, călca şi făcea cumpărăturile.

”Bătrâna mă trezea noaptea ca să mă uit cu ea pe geam. Să vedem cine trece pe stradă. Nu aveam voie să-mi încarc telefonul în casă pentru că... se consuma curent!”, îşi descrie femeia viaţa grea din Italia.

”Badantele” au dreptul la o pauză de o oră sau două pe zi. În rest, viaţa lor este AMANETATĂ pentru banii pe care îi trimit acasă la familii. Pentru acest venit, femeile abandonează tot. Şi nu de puţine ori ajung victime ale abuzurilor.

“Un fenomen care se manifestă mai ales în Italia şi în Spania este cel al femeilor „badante”, adică acele femei românce care îngrijesc bătrânii în casele lor şi, de obicei, nu au contracte de muncă, depind foarte mult de gazda lor, adică dacă sunt date afară, nu mai au unde să stea. Aici există cele mai multe ABUZURI, care se fac de cele mai mule ori de către fiii bătrânilor îngrijiţi. Mai există un alt fenomen, cu care autorităţile italiene luptă foarte mult, numit ”caporalat”, care se manifestă în agricultură şi este practic o intermediere între angajatori şi oamenii care lucrează în ferme. Cel care intermediază primeşte comision atât de la angajat, cât şi de la angajator, iar de multe ori, condiţiile promise sunt cu totul altele. Cei care fac astfel de acţiuni sunt atât italieni, cât şi români”, spune Veaceslav Şaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

În încercarea de a opri aceste abuzuri asupra românilor, la Bucureşti a fost demarată campania ”Informare acasă! Siguranţă în lume”.

“Ne-am dus în fiecare judeţ, unde i-am informat pe cetăţeni despre drepturile pe care le au ca şi cetăţeni europeni, dar şi despre obligaţiile pe care le au, despre riscurile şi obligaţiile la care se supun atunci când merg într-o ţară europeană, cum ar fi anunţarea consulatului la ajungerea în ţara respectivă. Practic, românii care pleacă trebuie să deţină un pachet de informaţii, astfel încât să nu cadă pradă abuzurilor”, spune Veaceslav Şaramet.

La Ministerul Românilor de Pretutindeni ajung şi cazuri greu de descris, unele abuzuri derulându-se chiar pe parcursul unui deceniu.“Desigur, au existat şi cazuri grave, dar izolate, cum a fost cel de anul trecut din Lamezia, din sudul Italiei, unde o româncă a fost abuzată timp de 10 ani de un cetăţean italian. Am fost personal acolo, ca şi demnitar şi am observat că autorităţile italiene au tratat acest caz foarte profesionist. A fost un caz cutremurător, mai ales că sunt la mijloc şi doi copii. Primul lucru pe care mi l-a transmis această femeia a fost că vrea să aibă copiii lângă ea. A contat foarte mult prezenţa noastră acolo. Repet, aceste cazuri sunt rare, dar ajung şi la noi şi încercăm să oferim sprijin prin pârghiile pe care le avem. Dar în astfel de situaţii, sunt implicate mai multe instituţii”, a mai spus Veaceslav Şaramet.