România, printre ţările în care producătorii de medicamente fac teste pe oameni "în condiţii necunoscute"

Jurnaliştii de la Vanity Fair arată cum, în ultimii zece ani, procentul de teste de medicamente făcute în Statele Unite a scăzut dramatic, majoritatea acestora fiind făcute, în ultimii ani, în ţări în care există puţine reguli în acest domeniu "sau chiar deloc", în ţări unde, pe de altă parte, există destui oameni săraci care pot fi foarte uşor făcuţi să creadă că sunt trataţi gratis pentru afecţiunile de care suferă şi, foarte important, în zone unde controalele Food and Drug Administration (FDA, entitatea care aprobă intrarea pe piaţa americană a tuturor produselor farmaceutice, n.r.) nu pot fi făcute eficient.

În anii din urmă, scriu jurnaliştii Vanity Fair, medicamentele cu care americanii îşi tratau bolile cronice sau celelalte afecţiuni de care sufereau erau testate în principal în Statele Unite sau în Europa. Acest lucru nu se mai întâmplă însă şi astăzi. În 1990, de exemplu, doar circa 271 de astfel de teste erau făcute în străinătate. În 2008 însă, numărul acestora a crescut de peste 200 de ori, ajungând la 6.485, conform datelor obţinute de jurnaliştii Vanity Fair de la FDA.

SUA fac testele pentru medicamente în străinătate

Pe de altă parte, din anul 2000 încoace, nu mai puţin de 58.778 de astfel de teste au fost făcute în 173 de ţări din întreaga lume, conform unei statistici a Institutului American de Sănătate. Doar în anul 2008, 80 la sută dintre cererile de avizare a unor medicamente înaintate către FDA conţineau date obţinute în urma unor teste făcute în străinătate.

În continuare, companiile îşi fac aproape toate testele de acest gen în străinătate. Cele mai mari 20 de companii farmaceutice din Statele Unite şi-au făcut cel puţin o treime din testele clinice în străinătate. "Asta în timp ce aproximativ 2.900 de medicamente noi, vizând tratamentul a circa 4.600 de afecţiuni, sunt testate şi aşteaptă să le fie permisă intrarea pe piaţă.

Multe dintre testele făcute în prezent au ca subiecţi cetăţenii unor state dezvoltate precum Marea Britanie, Italia sau Japonia.

"Mii de teste se fac însă în ţări cu un mare număr de săraci sau de analfabeţi care, în anumite cazuri, semnează punându-şi o amprentă a degetului mare pe formular sau schiţând un "X" în locul unei semnături. În Bangladesh s-au făcut aproximativ 76 de teste. Alte 61 au fost făcute în Malawi, 1.513 în Rusia, 876 în România, 786 în Thailanda, 589 în Ucraina, 15 în Kazahstan, 494 în Peru, 292 în Iran, 716 în Turcia sau 132 în Uganda. Aruncaţi cu o săgeată într-o hartă a lumii şi este greu de crezut că nu veţi nimeri un loc în care să nu fi apărut cei care caută zone potrivite pentru testele din industria farmaceutică", scriu jurnaliştii de la Vanity Fair, menţionând şi Iaşiul ca unul dintre locurile în care s-au facut astfel de teste.

Medicamentele au efecte diferite pe subiecţii din zone defaforizate ale planetei

O problemă este că unii dintre cercetătorii din domeniul medicinei pun la îndoială relevanţa rezultatelor acestor teste pentru americani. Aceştia susţin că subiecţii din zone defavorizate ale planetei pot metaboliza medicamentele cu care sunt trataţi într-un mod diferit faţă de americani.

O alta ar fi aceea că firmele care produc medicamentele nu sunt obligate să prezinte rezultatele tuturor testelor făcute cu un anumit produs şi, evident, nici nu o fac. Vanity Fair dă exemplul medicamentului Celebrex, produs de Pfizer, liderul mondial în industria farmaceutică.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate din SUA, au existat 290 de studii privind Celebrex, dintre care 183 în Statele Unite. Asta ar însemna, în principiu, că restul de 107 au fost făcute în străinătate. Jurnaliştii Vanity Fair însă au obţinut date potrivit cărora ar fi fost făcute nu mai puţin de 207 teste cu Celebrex, în 36 de ţări ale lumii.

"Povestea acestui medicament nu are un final fericit. Într-o primă fază s-a descoperit că pacienţii care-l foloseau erau mai predispuşi la atacuri de cord decât cei care luau medicamente cu efecte similare dar mai vechi şi mai ieftine. Apoi a apărut informaţia că Pfizer a oprit publicarea datelor unui studiu care atrăgea atenţia asupra acestor probleme, însă compania a negat acuzaţiile spunând că a acţionat responsabil, transmiţând la timp toate datele relevante către FDA. Imediat după aceea, Jurnalul Societăţii Regale de Medicină a scris despre o serie de efecte adverse ale produsului. Între timp, Pfizer şi-a promovat produsul Celebrex ca un posibil remediu pentru cei care suferă de maladia Alzheimer, afirmând că medicamentul ar încetini procesul de demenţă. Nu a fost aşa. Vânzările de Celebrex au ajuns la 3,3 miliarde de dolari în 2004, după care au început să scadă rapid", scriu cei de la Vanity Fair.

Dacă testele din SUA nu sunt favorabile medicamentelor, companiile folosesc rezultatele obţinute în alte ţări

În fine, jurnaliştii Vanity Fair vorbesc despre modul în care companiile farmaceutice se folosesc de "ţările de salvare" pentru a obţine aprobarea FDA pentru anumite produse de-ale lor, în special atunci când testele din SUA nu arată că produsele ar avea vreun efect benefic iar companiile au nevoie rapid de date pozitive.

Aceste "ţări de salvare" au venit, de pildă, în ajutorul produsului denumit Ketek, primul dintr-o generaţie de antibiotice folosite pentru tratarea infecţiilor respiratorii. Ketek a fost dezvoltat în anii '90 de Aventis Pharmaceuticals, devenit Sanofi-Aventis. "În 2004, de Ziua Păcălelii, aşa cum se întâmplă, FDA a certificat medicamentul Ketek ca fiind sigur şi eficient. Decizia FDA s-a bazat din plin pe rezultatele studiilor făcute în Ungaria, Maroc, Tunisia şi Turcia. Aprobarea a venit însă la mai puţin de o lună de la momentul la care unul dintre cercetătorii care aveau de făcut studii despre Ketek a fost condamnat la peste patru ani de închisoare pentru că a falsificat datele", mai scriu cei de la Vanity Fair.