Românii s-ar putea trata în străinătate, dar serviciile vor fi decontate la preţurile din ţară. În ce condiţii se face rambursarea

Directiva stabileşte norme pentru facilitarea accesului asiguraţilor unui stat membru al UE la asistenţa medicală acordată pe teritoriu unui alt stat membru. Asistenţa medicală, se arată în drectivă, înseamnă servicii de sănătate furnizate pacienţilor de către cadrele medicale pentru: evaluarea, menţinerea sau refacerea stării lor de sănătate, inclusiv prescrierea, eliberarea şi furnizarea de medicamente şi dispozitive medicale.

"Dacă aplicăm directiva, marele avantaj este că nu va mai fi nevoie de autorizare prealabilă decât pentru tratamentele scumpe sau care implică o spitalizare pe timp mai îndelungat. Prin urmare, toate tratamentele medicale care se vor face în străinătate se vor putea face fără a fi nevoie de aprobarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sau a Ministerului Sănătăţii", a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele CNAS, Cristian Buşoi

Potrivit preşedintelui CNAS, la solicitarea asiguratului şi pe baza documentelor justificative ataşate - documente medicale din care să rezulte serviciile medicale de care a beneficiat acesta, facturi, chitanţe -, casa de asigurări de sănătate rambursează contravaloarea serviciilor medicale acordate şi plătite de acesta, la nivelul tarifelor din România. Rambursarea se poate face numai în situaţia în care serviciul medical acordat într-un stat membru şi achitat de către asigurat face parte din pachetul de servicii de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România. Având în vedere faptul că în România, tariful pentru un serviciu medical acordat în regim de spitalizare continuă diferă de la un spital la altul, rambursarea se face la nivelul tarifului cel mai mare care se poate deconta în România pentru acelaşi serviciu medical.

Preşedintele CNAS a explicat, în acelaşi context, şi un aspect legat de costuri ce ar putea fi în defavoarea pacienţilor din România.

"Partea ce ar putea să fie în defavoarea cetăţenilor români este aceea că nu vom mai plăti la costul real din străinătate, aşa cum se întâmplă astăzi pe formularele E112, ci până la nivelul la care ar fi costat respectivul tratamentul respectiv în România. De exemplu, o operaţie de glaucom la Spitalul General din Viena costă echivalentul a 7.403 de lei, însă, în Româna, pacientul va fi primi 3.633 de lei. Un RMN de coloană vertebrală fără substanţă de contrast costă în ambulatoriu, într-un cabinet medical de radiologie din Germania, echivalentul a 1.032 de lei, dar în România îi vor fi decontaţi doar 300 de lei. De asemenea, pentru 15 şedinţe de radioterapie la Institutul de Oncologie St. James din Marea Britanie. un român plăteşte echivalentul a 49.581 de lei, iar la revenirea în ţară va primi doar 1.455 de lei. Un CT cranian în ambulatoriul Centrului Medical Budapesta costă 520 de lei, iar în ţară pacientul va primi 88 de lei", a precizat Buşoi.

Odată cu aplicarea directivei transfrontaliere, va fi organizat un punct naţional de contact, unde va fi o listă de tarife pentru diverse servicii în spitale din ţară şi din străinătate.

"Va fi o listă clară, transparentă public şi uşor de accesat, care va fi baza de referinţă pentru calculele celor care vor decide să meargă să se trateze în străinătate", a adăugat preşedintele CNAS.

Întrebat dacă sistemul sanitar românesc ar putea fi în pericol după transpunerea în legislaţia naţională a directivei europene, întrucât un număr mare de pacienţi ar putea pleca să se trateze în străinătate, Buşoi a răspuns negativ. "Directiva nu poate prezenta risc pentru sistemul sanitar din România, întrucât pacientul trebuie să plătească în străinătate costul intervenţiei şi apoi să aştepte decontul. Preţurile foarte mari din străinătate pentru anumite tratamente sau intervenţii va fi un obstacol pentru ca românii să se trateze acolo. Din păcate, acum, foarte mulţi români îşi plătesc din buzunar tratamentele, însă nu toţi pot plăti. Cetăţeanul român merge, face prestaţia, îşi plăteşte, vine cu factura înapoi şi cu documentele îşi primeşte banii până la nivelul la care ar fi în România. Faptul că pot recupera o anumită parte din bani este un avantaj", a spus Buşoi.

Mai mult, preşedintele CNAS vede şi oportunitatea Directivei UE pentru România.

"Eu sper să fie şi o foarte bună oportunitate pentru noi. Nu văd de ce pacienţii din UE nu ar veni în România la o clinică de stat sau privată. Ar plăti mai puţin, iar sistemul lor le-ar rambursa acel cost. Şi mă gândesc la acele ţări europene care, poate, au sisteme de sănătate mai bune decât în România, dar care au liste de aşteptare lungi pentru anumite prestaţii medicale. În Marea Britanie, spre exemplu, dacă vrei o investigaţie din zona radiologiei - RMN, CT - şi nu eşti o urgenţă majoră, timpul de aşteptare poate fi foarte lung. Nu mă aştept ca în perioada următoare să fie un aflux de cetăţeni străini care să se trateze în România. Dar, încet-încet, îmbunătăţindu-ne serviciile şi comunicarea, poate fi o mare oportunitate pentru noi", a adăugat preşedintele CNAS.

Potrivit lui Buşoi, în acest an au fost alocate de la buget 290 de milioane de lei pentru plata unor servicii medicale în străinătate. "Nu sunt toate din 2013, mai sunt şi din anii trecuţi. Numai în 2012 au fost peste 1.300 de români care au plecat cu formularul E112, S2 în varianta nouă", a precizat Cristian Buşoi.

Întrebat care va mai fi rolul cardului european după aplicarea directivei transfrontaliere, preşedintele a explicat că respectivul document va fi utilizat numai pentru urgenţe medicale.

"Cardul european de sănătate emis de CNAS este utilizat numai pentru urgenţe şi necesităţi majore. Cardul european de sănătate este gratuit şi rămâne gratuit. Dacă vorbim de spitalizare îndelungată, dacă vorbim de tratamentele foarte scumpe, atunci pacientul trebuie să ceară o autorizare prealabilă. Probabil că va fi un formular similar cu E112", a spus Buşoi

România trebuie să transpună directiva UE până în 25 octombrie Apoi, vor fi create punctul naţional de contact şi lista de tarife din România, dar şi lista de furnizori din ţară şi din străinătate. Astfel, spre sfârşitul acestui an, românii şi străinii ar putea beneficia de efectele directivei.