Şase staţii de metrou din Bucureşti, construite după anul 2002, nu au aviz de la pompieri. Alte două nu respectă normele de siguranţă

Din cele şase staţii de metrou construite în Bucureşti după anul 2002, niciuna nu are aviz de la ISU Bucureşti-Ilfov, reiese din răspunsul transmis de Metrorex Agenţiei MEDIAFAX.

Astfel, staţiile Nicolae Grigorescu 2, 1 Decembrie 1918, Nicolae Teclu, Anghel Saligny, Jiului şi Parc Bazilescu nu respectă normele de securitate la incendiu.

"Pentru staţiile Nicolae Grigorescu 2, 1 Decembrie, Nicolae Teclu şi Anghel Saligny, procesul de avizare a proiectelor care stau la baza obţinerii autorizaţiei pentru prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI) este în curs de reanalizare de către proiectantul SC Metroul SA, care a precizat că, până la sfârşitul lunii ianuarie 2016, va finaliza expertiza tehnică", au precizat reprezentanţii Metrorex.

Acest lucru se întâmplă la mai bine de şase ani, de când cele patru staţii de metrou au fost date în folosinţă, în 19 noiembrie 2008.

Nici staţiile de metrou Jiului şi Parc Bazilescu nu respectă normele de siguranţă, reiese din răspunsul Metrorex, deşi acestea au fost inaugurate în anul 2011, adică funcţionează de patru ani fără aceste avize.

"Pentru staţiile Jiului, Parc Bazilescu, care fac parte din Magistrala patru de metrou, după terminarea lucrărilor la staţiile Laromet şi Lac Străuleşti se vor obţine şi autorizaţiile PSI", au declarat reprezentanţii Metrorex.

Motivul pentru care staţiile nu au aviz de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă este că ar reprezenta o investiţie mult prea mare "pentru a face astfel de modificări, pentru a respecta toate normele de siguranţă la incendiu, este nevoie de foarte mulţi bani", au declarat surse din rândul autorităţilor pentru MEDIAFAX.

Staţiile de metrou construite anterior anului 1989 nu aveau nevoie de aviz de la pompieri, deoarece conceptul de avizare a staţiilor de metrou apare abia în legea din anul 2002. În controalele făcute de ISU Bucureşti-Ilfov la staţiile de metrou din Capitală, pompierii au constatat mai multe nereguli.

"La controalele efectuate la staţiile de metrou au fost identificate unele deficienţe, motiv pentru care conducerea Metrorex a fost înştiinţată să se prezinte până în data de 21 decembrie 2015 la sediul ISU Bucureşti-Ilfov, pentru clarificarea aspectelor care ţin de siguranţa călătorilor", au declarat reprezentanţii ISU Bucureşti pentru MEDIAFAX.

Conducerea Metrorex va merge, joi, 17 decembrie, la o întâlnire cu şeful de la Prevenire de la ISU Bucureşti-Ilfov, adjunctul Sorin Mureşan, pentru a vedea cum se pot pune în legalitate, au spus reprezentanţii companiei.

În anul 2015, pompierii de la ISU Bucureşti-Ilfov au făcut două exerciţii tactice la staţiile de metrou.

În 8 aprilie, a avut loc un exerciţiu la staţia de metrou Republica. Scenariul a presupus producerea unei defecţiuni a garniturii de metrou în tunel, în apropierea staţiei Republica, izbucnirea unui incendiu şi degajarea unei cantităţi mari de fum care punea în pericol viaţa călătorilor aflaţi în metrou.

Un al doilea exerciţiu a avut loc chiar înainte cu o noapte de tragedia din clubul Colecitv. De altfel, într-un interviu acordat Agenţiei MEDIAFAX de prim-adjunctul suspendat al ISU Bucureşti-Ilfov, Orlando Şchiopu, el povestea că în 29 octombrie, împreună cu zeci de pompieri, s-a aflat la un exerciţiu la staţia de metrou Pipera, până târziu în noapte.

Pompierii au constatat, în urma exerciţiilor, că aparatele de respirat pe care le aveau în dotare nu aveau o autonomie suficientă pentru intervenţii mai lungi, precum cele de la metrou. Astfel, în luna august, cu bani de la Ministerul Afacerilor Interne, au fost cumpărate 40 de echipamente care le vor permite pompierilor să desfăşoare intervenţii de lungă durată în medii inundate cu fum, cum ar fi galeriile subterane de la metrou sau alte tunele, se arată pe site-ul ISU Bucureşti-Ilfov. În prezent, aparatele de respirat ale pompierilor nu permit utilizarea în regim de intervenţie pentru mai mult de 40 de minute. Noile aparate de respirat permit utilizarea de până la 80 de minute în regim normal, iar cu un dispozitiv adiţional ataşat acestuia, autonomia poate ajunge la 240 de minute.