Scandal privind limbajul mimico-gestual. Un deputat acuză ANPD că ia din drepturile copiilor cu handicap/ Care este reacţia autorităţilor

"Acum mai bine de o lună, propun un amendament la următorul articol din OU 51 care prevede: “copii şi tineri cu handicap şi/sau cerinţe educative speciale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă” şi, adaug eu, “inclusiv în limbajul semnelor”. Amendamentul e asumat în unanimitate de Comisia pentru Drepturile Omului. Comisia de Muncă votează la fel, în unanimitate, acum câteva săptămâni. Dar ieri (marţi- n.r.), în Comisia de Muncă, vine domnul de la Autoritate, pus acolo să apere drepturile acestor oameni, şi cere reluarea votului spunând că nu e cazul că limbajul semnelor să primească acest statut, de limba maternă, că e doar un instrument de comunicare. Şi se reia votul, iar PSD se răzgândeşte şi elimina acest drept, de a studia în limbajul semnelor", a explicat Adriana Săftoiu, pe pagina sa de Facebook.

Deputatul a subliniat că singura limbă pe care persoanele cu astfel de deficienţe o cunosc este cea a semnelor, nu limba română.

"Doar cine nu a cunoscut o persoană surdă sau cu deficienţe de auz nu pricepe că aceşti oameni nu folosesc limba română în exprimare, ci limba semnelor. O persoană surdă din naştere nu a auzit limba română, drept urmare nu gândeşte în limba română, ci gândeşte şi se exprimă în semne. Această e limba lor oricât de greu ne-ar fi să acceptăm acest lucru. Realmente, pe aceşti copii îi lipsim de un drept al lor. Şi cine cere asta? Exact persoană care ar trebui să le înţeleagă nevoile şi să impună statului să ia toate măsurile că să poată să studieze şi să se instruiască în acest limbaj. Am zis cinism la început? Cred că e de-a dreptul bătaie de joc la adresa unei comunităţi care însumează aproape 30.000 de persoane şi care e obligată să se instruiască aşa cum vor autorităţile. Ştiţi câţi din copiii aceştia promovează examenele de capacitate? Sub 1 la sută. De cele mai multe ori, la aceste examene nici nu li se asigura interpret", a adăugat Săftoiu.

Fondatorii primei aplicaţii de învăţare a limbajul mimico-gestual "dlmgLSR" susţine amendamentul propus de Adriana Săftoiu.

"Respingerea acestui amendament este o aberaţie, o încălcare a unui drept din moment ce limba maternă a surzilor este limba semnelor/ limbajul mimico-gestual. Se încalcă convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. De ce ungurii au dreptul sa înveţe in limba maghiara chiar in ţara noastră şi surzii nu in limba semnelor?", a declarat, pentru MEDIAFAX, Rodica Bogdan, managerul aplicaţiei dlmgLSR, de învăţare a limbajul mimico-gestual.

În replică, şeful Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Adrian Chiotan, a explicat că prevederea dorită de Adriana Săftoiu prin acest amendament există deja, fiind o OUG în acest sens adoptată din vara anului trecut.

"Înţeleg că o doamna deputat e supărată că nu a reuşit să introducă, într-o OUG aflată în dezbatere parlamentară, „limbajul semnelor”, că mijloc de comunicare specific persoanelor cu handicap auditiv, pentru că m-am opus eu. Păi, normal că m-am opus, din moment ce prin aceeaşi ordonanţă s-a introdus, de către Ministerul Muncii „limbajul mimico-gestual”, adică denumirea ştiinţifică a ceea ce dumneaei denumeşte „limbajul semnelor”", explică Chiotan, într-o postare pe Facebook.

De asemenea, Chiotan a explicat, pentru MEDIAFAX, că, din punct de vedere constituţional, amendamentul deputatului nu are susţinere.

"Constituţia României spune ce înseamnă o limbă maternă în România. Limba oficială este româna. Tot Constituţia spune, ca principiu de bază al administraţiei publice locale, în unităţile administrativ-teritoriale cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale trebuie să aibă o pondere semnificativă. Limbile minoritare naţionale respective în relaţiile cu autorităţile şi serviciile de concentraţie din zona respectivă trebuie să aibă un minim de 20% ca număr de locuitori. Deci limba maternă este garantată prin Constituţie prin reprezentativitate. Ori persoanele cu deficienţe de auz sunt în număr de 25.000 de toate vârstele şi categoriile. Deci nu poate fi, în niciun caz o reprezentativitate la nivel naţional, ca s-o declarăm, conform Constituţiei, limbă maternă a unei minorităţi", a explicat preşedintele ANPD.

Adrian Chiotan a punctat faptul că recunoaşterea limbajului mimico- gestual ca fiind limbă maternă este discriminare.

“A recunoaşte acest limbaj mimico-gestual ca limbă maternă ar însemna clar o discriminare. (...) Avem şcoli speciale şi ele trebuie desfiinţate, după părerea mea. Copiii trebuie integraţi în comunitate şi asta cer toţi, chiar şi părinţii şi comunitatea europeană. Noi făcând lucrul acesta cu recunoaşterea ca limbaj matern îi izolăm şi o să-i duce spre nişte cursuri speciale, şcoli speciale şi Bacalaureat special”, a mai spus acesta.

În susţinerea sa, preşedintele ANPD reiterează ceea ce apare scris într-un comunicat transmis de către ministerul Muncii, la sfârşitul lunii iunie 2017, când a fost adoptată Ordonanţa care modifică Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

"Limbajul mimico-gestual este recunoscut oficial că mijloc de comunicare specific persoanelor cu handicap auditiv. Spre exemplu, persoanele cu deficienţe de auz vor putea beneficia de un interpret mimico-gestual la susţinerea examenului de bacalaureat, în contextul în care s-a constatat o rată foarte mică de promovare a acestuia, de către persoanele din această categorie, şi anume de sub 1%. În acelaşi timp, măsura are menirea de unificare a limbajului mimico-gestual, în condiţiile în care, în practică, s-a constatat existenţa mai multor regionalisme", reiese dintr-un comunicatul de presă transmis de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale pe 30 iunie 2017.

Introducerea amendamentului propus de Adriana Săftoiu ar fi însemnat ca 1.800 de copii cu deficienţe să beneficieze fiecare de câte un profesor suport pentru ei, ceea ce ar fi fost foarte greu de realizat, în România, a menţionat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor, Adrian Solomon(PSD),

„Era vorba despre 1800 de copii, în situaţia în care trecea acel amendament, ceea ce înseamnă că aveam nevoie de 1800 de persoane de sprijin, care să meargă în diverse clase şi să fie profesorii suport pentu acei copii. Prin urmare, dacă sunt cazuri de acest gen, ei se adună în şcoli speciale, numai că situaţia era să îi scoatem din acele şcoli speciale, să le dăm posibilitatea să fie integraţi în învăţământul de masă. Ei beneficiază şi acum de acel limbaj recunoscut ca şi limbaj al limbii materne numai că nu poţi în toate şcolile din România să împrăştii 1800 de profesori pentru că nu avem", a spus Solomon.

Preşedintele comisiei a mai adăugat că se doreşte o modificare a examenului de Bacalaureat pentru aceşti elevi, menţionând că este foarte greu să găseşti persoane care cunosc limbajul mimico-gestual.

"Ministerul vrea să schimbe modul de a da examene pentru că promovabilitatea era sub 1% în cazul în care se ajungea să dea Bacalaureatul prin limbajul semnelor. Este o situaţie în evoluţie. Nu există faptic în ţara noastră mai mult de 150 de persoane care să priceapă limbajul respectiv. Cum să multiplici în 1800 de cazuri. Nu poţi să îi duci să stea lângă fiecare copil patru ore, de dimineaţa până termina şcoala în ziua respectivă", explică Adrian Solomon

Marţi a fost reluată, în Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor, dezbaterea pentru OUG 51/ 2017, care vine să modifice Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Citeşte şi: Ministrul ungar de Externe, la Târgu-Mureş: O unealtă ca relaţiile cu România să fie bune, sesiunile comune de guvern

Citeşte şi: Medic chirurg de la Spitalul Colţea, sub control judiciar. Ar fi primit 500 lei de la un pacient

Citeşte şi: COMANDAMENT pentru codul portocaliu de ninsori | Carmen Dan: Am direcţionat forţe şi utilaje suplimentare în judeţele sub avertizare/ ANM: Temperaturile cresc de luni

Citeşte şi: Unde îşi pot duce copiii bucureştenii care nu pot sta cu ei vineri, când cursurile sunt suspendate

Citeşte şi: Ministrul Tudorel Toader explică normele legale prin care e susţinută despăgubirea deţinuţilor

Citeşte şi: Incendiu la fosta Rafinărie Astra din Ploieşti