Şcoală online în ţară offline. România este departe de modelul Coursera, care adună universităţi de top din întreaga lume

Fie că vorbim de ciclul primar, gimnazial sau academic, România ia cu greu notă de trece la clasele online. Copiii noştri au fost nevoiţi să se adapteze rapid la noul mod de predare, dar nici profesorilor nu le-a fost prea uşor. Suntem departe de modelul Coursera, care a văzut succesul încă de la înfiinţare, din 2012. Modelul adună universităţi de top din toată lumea, care îşi vând cursurile online.

Bianca este studentă în anul 2 la Universitatea Politehnică din Capitală. Îşi doreşte să proiecteze motoare, dar cursurile online nu prea o ajută. O altă problemă este sistemul hibrid, despre care Adrian Enache, profesor de matematică, spune că nu vine în sprijinul elevilor şi nici al dascălilor.  

„Să învăţăm online şi să venim să dăm testările fizic, la şcoală. Împărţiţi în 2 grupe, să dăm tezele. Şi să nu mai avem atâtea note. Păi eu la matematică, dacă am 6 ore, trebuie să dau 7 note”, spune Adrian Enache, profesor de matematică.

„Nici profesorii nu au fost pregătiţi îndeajuns să poată susţine online. Şi în momentul în care ai o materie la care abia înţelegi când e fizic, când poţi să pui mai multe întrebări, să te şi audă mai bine profesorul şi să-l auzi pe el, explicându-ţi. Pentru un viitor al cursurilor online, ar trebui, mai întâi de toate, cursuri specializate pentru profesori, să se specializeze, să poată preda mult mai uşor, să înveţe cum să structureze cursurile, în aşa fel încât, un student să poată să înveţe de unul singur”, este de părere Bianca, studentă.