Secretarul general al Academiei Române, cercetat penal pentru un prejudiciu de 330.000 de euro

Poliţiştii au început urmărirea penală a lui Otiman după ce anul acesta, în februarie, au demarat o anchetă, după o sesizare a Curţii de Conturi în care se arăta că etajul casei familiei Coandă a fost cesionat unei persoane fizice, deşi statul avea drept de preempţiune, potrivit unor surse din Poliţie.

Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că urmărirea penală pe numele secretarului general al Academiei Române a început abia în septembrie pe motiv că a fost nevoie de timp pentru strângerea probelor.

Astfel, potrivit anchetatorilor, s-au făcut adrese la ministrul Culturii şi administraţia locală, la care s-a aşteptat răspunsul, au fost audiate persoane şi s-a făcut o expertiză prin care etajul respectiv, cesionat de Otiman, a fost evaluat. În urma expertizei, poliţiştii au stabilit că prejudiciul pe care Otiman l-ar fi produs statului se ridică la 330.000 de euro.

Curtea de Conturi a sesizat Serviciul pentru Investigarea Fraudelor din cadrul Poliţiei Sectorului 1 cu privire la faptul că, în 2009, Academia Română ar fi cesionat casa din Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 29, deşi statul ar fi avut drept de preempţiune.

Parterul casei familiei Coandă din Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 29 se află în proprietatea privată a statului şi în administrarea RA-APPS, în timp ce drepturile litigioase pentru etajul imobilului au fost cesionate de Academia Română către o persoană privată, Marina-Vivien Slivinschi.

În 1 iunie 2012, Ministerul Culturii, prin Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional al Municipiului Bucureşti a cerut, la Judecătoria Sectorului 1, anularea contractului de vânzare-cumpărare pentru etajul casei familiei Coandă, pârâţi în această cauză fiind Academia Română şi Marina-Vivien Slivinschi.

Instanţa Judecătoriei Sectorului 1 a admis, în 6 februarie 2013, o excepţie ridicată în cauză privind necompetenţa materială şi a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Bucureşti. Decizia este irevocabilă, astfel că procesul va continua la Tribunalul Bucureşti.

Fostul ministru al Culturii Mircea Diaconu declara, în iunie 2012, că Ministerul Culturii a elaborat un proiect de hotărâre de guvern prin care parterul casei familiei Coandă va fi trecut din proprietatea privată a statului şi din administrarea RA-APPS în proprietatea publică a statului şi administrarea Ministerului Culturii, cu destinaţia de Casă Memorială şi Muzeu "Henri Coandă" în Capitală.

Acest demers viza înfiinţarea la parterul casei familiei Coandă a Casei Memoriale şi a Muzeului Naţional "Henri Coandă", în care Ministerul Culturii intenţiona să aducă şi patrimoniul Coandă donat Academiei Române şi depozitat la Muzeul Tehnic "Dimitrie Leonida", precum şi pe cel donat statului român şi aflat la Muzeul Aviaţiei, instituţie aflată în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

Preşedintele Asociaţiei "Henri Coandă", Sorin Dinea, declara atunci că problema în cazul casei Coandă apare din faptul că imobilul a fost împărţit încă de la început între cele două moştenitoare ale familiei Coandă.

"Cele două surori au donat o parte statului român, prin Academia Română, iar cealaltă direct statului român, astfel încât acum avem două situaţii juridice (...) Una dintre surorile lui Coandă a donat această casă pentru a se face un muzeu, pentru a arăta aspecte din viaţa tatălui, generalul Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918, şi a fratelui său Henri Coandă", spunea Sorin Dinea.

El preciza că situaţia juridică cea mai complicată este cea în cazul etajului casei Coandă, ale cărui drepturi litigoase au fost cesionate de Academia Română către o persoană fizică. Astfel, Marina-Vivien Slivinschi a cumpărat de la Academia Română drepturile litigioase pentru etajul casei Coandă pentru o sumă de 350.000 de euro, potrivit unor documente puse la dispoziţia presei de către Asociaţia Henri Coandă.

"O casă, proprietate de stat aflată în administrarea Academiei Române aproape opt ani de zile a ajuns pe mâna unei persoane fizice printr-o inginerie pe care o arătăm publicului şi asupra căreia se acţionează acum pentru a se aduce lucrurile la locul lor (...) În ceea ce priveşte etajul, acest act de vânzare către o persoană fizică trebuie anulat, pe motiv că nu s-a exercitat dreptul de preemţiune al statului când s-a vândut această proprietate, ea fiind de patrimoniu", mai spunea atunci Sorin Dinea.

El adăuga că în Lista monumentelor istorice, casa Coandă este clasată ca monument de categorie B (monument de importanţă locală, n.r.).

Secretarul general al Academiei Române, Ion Păun Otiman, declara tot atunci că Academia Română a cesionat drepturile litigioase pentru că instituţia a fost devalizată de casa Coandă prin trei acte succesive.

"O dată în 1979, de către statul comunist şi transformată în sediu de ambasadă, a doua oară în 2001, când noi am revendicat către RA-APPS (...) şi ne-au respins şi a treia oară prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din decembrie 2005, prin decizie definitivă şi irevocabilă. Noi nu am mai avut nicio cale extraordinară de atac pentru a recupera casa Coandă", spunea Otiman.

El sublinia că Academia Română şi-a onorat întocmai solicitarea donatorului, în sensul de a constitui Muzeul Coandă.

"Între '70 şi '77 a funcţionat Muzeul Coandă în casa Coandă. Statul român comunist a fost acela care a distrus Muzeul Coandă şi a luat casa Coandă. Statul român postcomunist sau neocomunist a luat a doua oară dreptul de recuperare. Atunci noi am vândut nişte drepturi litigoase şi nu imobilul, în dorinţa de a recupera totuşi o valoare pe care statul român comunist şi neocomunist ne-au luat-o", explica Otiman.

Pe de altă parte, potrivit lui Sorin Dinea, Asociaţia Henri Coandă se implică în înfiinţarea Casei Memoriale şi a Muzeului "Henri Coandă" pentru că România poate face din Henri Coandă un "brand de ţară".

"Noi am pus problema înfiinţării Muzeului Coandă din 1994, când am început să strângem semnături pentru aşa ceva. Ulterior, dându-ne seama ce s-a întâmplat de fapt, am decis să facem înştiinţări către instituţiile statului pentru a lua ele măsuri, pentru că noi nu putem. Am făcut demersuri în vederea înfiinţării acestui muzeu sub umbrela unei instituţii a statului", spunea Sorin Dinea.

El preciza că operaţiunea aceasta este o operaţiune de revenire a lucrurilor la normal. "Noi nu am cerut să înfiinţăm un muzeu Coandă pe Lună, ci în casa lui, care a fost donată pentru acest lucru, să se strângă acest patrimoniu care există în ţară necercetat, nestudiat şi neclasat, nearhivat", mai spunea Dinea, precizând că este de profesie inginer de aviaţie şi a studiat viaţa şi activitatea lui Henri Coandă de peste 15 ani.

Henri Coandă (7 iunie 1886 - 25 noiembrie 1972) a fost un inginer român, pionier al aviaţiei, fizician, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele. Din 1970, el fost membru titular al Academiei Române.