Secretele meseriei de dascăl şi ce învaţă un profesor român înainte de a ajunge la catedră

Peste zece mii de candidaţi au susţinut examenul de definitivat care le conferă titulatura oficială de profesori, context în care reporterii MEDIAFAX au încercat să afle care sunt calităţile pe care ar trebui să le aibă un dascăl bun dar şi care sunt principalele probleme din sistem.

Urmărește
3830 afișări
Imaginea articolului Secretele meseriei de dascăl şi ce învaţă un profesor român înainte de a ajunge la catedră

Secretele meseriei de dascăl şi ce învaţă un profesor român înainte de a ajunge la catedră

Dragostea pentru copii şi pregătirea didactică specială sunt principalele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un dascăl bun, spun specialiştii. Pregătirea profesorilor ar trebui să fie susţinută şi de sistemul de Educaţie, prin salarii motivante şi posibilitatea de perfecţionare profesională, mai spun experţii.

"Secretul meseriei este să iubească copiii, aceasta e prima calitate a unui profesor bun, să-ţi fie drag să lucrezi cu ei, să vrei să fii acolo, tratează-ţi elevii aşa cum ai fi vrut tu să fii tratat când erai elev", spune Diana Ioaneş, profesor de psihologie şi economie la Colegiul Naţional Bilibgv "George Coşbuc" şi psiholog şcolar cu peste 20 de ani de experienţă profesională.

De asemenea, ea mai atrage atenţia că un profesor bun trebuie să stăpânescă bine materia şi să îşi trateze elevii fără aroganţă, pentru a fi ascultat şi respectat de cei cărora li se adresează.

"Se poate întâmpla ca elevii să fie mai bine informaţi, iar dacă te confrunţi cu asta trebuie să-ţi recunoşti limitele ca să poţi purta un dialog decent. De asemenea, elevii trebuie trataţi de la egal la egal, un profesor arogant nu ajunge niciodată să dialogheze cu ei. O observaţie pe care am făcut-o de-a lungul carierei şi ca profesor şi ca psiholog este că profesorii duri şi neiubiţi de elevi sunt nefericiţi ca oameni, nu şi-au pus la punct viaţa lor personală şi se răzbună pe copii, îi umilesc aşa cum au fost şi ei umiliţi. Interesant este că deşi nu le-a plăcut nici lor să fie umiliţi, acei profesori au uitat cum s-au simţit atunci şi, în general, aplică greşelile pe care le-au învăţat. Doar 10-20% se întreabă ce nu le-a plăcut când erau elevi şi nu ar trebui să repete acum ca profesori", a mai spus Ioaneş.

Meseria de profesor presupune nişte valori umane printre care şi conştiinţa responsabilităţii sociale că dascălul formează viitorul unei societăţi, spune Marian Staş, care predă de ani de zile sesiuni de pregătire didactică pentru profesori.

"Eu încurajez educaţia autentică pornind de la cultivarea unui set de valori care cuprinde curajul, integritatea, chiar patriotismul având în vedere care este miza actului didactic, adică formarea societăţii viitoare. Apoi, tehnic, aş spune că există patru clase de competenţe profesionale pe care toţi dascălii ar trebui să le aibă în vedere: managementul eului, managementul percepţiilor, managementul tranzacţiilor şi managementul polarităţilor (diferenţa dintre teorie - practica sau limbaj academic - limbaj colocvial). De asemenea, agenda mai propune doua arii de învăţare pentru profesori: modele educaţionale consacrate (sistemul Finlandez, spre exemplu) şi schimbul de bune practici pentru profesori", a spus Staş.

În România nu există însă un sistem educaţional clar care să-i înveţe pe viitorii profesori cum să fie dascăli. Este vorba de masteratul didactic şi de vechile licee pedagogice, menite să-i formeze pe viitorii profesori.

"E o vorbă veche în Educaţie, cu cât e diferenţa mai mare de vârstă între elevi şi profesor, cu atât îţi trebuie mai multă cunoaştere şi practică să poţi crea contexte de învăţare potrivite. Masteratul didactic e pus în legea educaţiei din 2011, de ministrul de atunci, Daniel Funeriu. În minister există un model şi o metodologie aprobată în 2012 despre cum se organizează masteratul didactic, însă, după ce a căzut guvernul de atunci, s-a renunţat la obligaţia de masterat didactic" explică Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, o asociere de ONG-uri din Educaţie.

Potrivit noului ministru al Educaţiei, masterul didactic va intra în dezbatere în această toamnă.

"Aici sunt mai multe modele, două principale şi un model hibrid. Modelele principale sunt fie de învăţământ care se desfăşoară în paralel cu ciclul de licenţă, deci o pregătire specială pe care o faci, fie un modul de masterat special, de pregătire pentru profesori pe care îl poţi urma după ce ai terminat licenţa. În modelul hibrid, în timpul ciclului de licenţă poţi parcurge anumite discipline din programul acesta de pregătire a profesorilor, urmând ca la sfârşitul licenţei să continui definitivarea programului pentru profesori. Specialiştii noştri din domeniu urmează să decidă care este formula cea mai bună pentru universităţi. Poate că vor coexista aceste modele", a declarat Mircea Dumitru într-un interviu acordat MEDIAFAX.

Reprezentanţii ONG-urilor din Educaţie susţin că o variantă pentru o mai bună pregătire a profesorilor ar fi ca cei aflaţi la început de carieră să aibă mentori, adică un an de zile să se formeze sub supravegherea unui dascăl cu mai multă experienţă.

Sistemul acesta de mentorat exista înainte în celebrele licee pedagogice, îşi aminteşte şi învăţătoarea Cornelia Popa :"Aveam profesori care ne pregăteau, făceau practică pedagogică pentru fiecare specialitate în parte. La admitere la liceul pedagogic erau şi 20 de candidaţi pe un loc când am intrat eu. Meseria de profesor era considerată o vocaţie atunci. Am putea reveni la normal dacă am rediscuta statutul cadrului didactic în societate şi dacă avem şi o salarizare decentă, fiindcă la ce este acum în sistem, practic nu ni se recunoaşte munca, în învăţământ se face mult voluntariat".

Sociologii susţin că principala problemă din sistemul de Educaţie o reprezintă salariile mici, efectul reflectându-se asupra întregii societăţi.

"Mi se pare că de câteva de zeci de ani, se produce o selecţie negativă, adică nu rămân în învăţământ decât acei absolvenţi de studii superioare care nu găsesc altceva de făcut, cei mai puţin dotaţi intelectual, bineînţeles există şi excepţii. Cauza este finanţarea. Întotdeauna, de când ştiu, din anii 90, profesorii au fost lăsaţi ultimii la majorările salariale. Efectul social este dezastruos, este vorba de pregătirea generaţiilor tinere care nu pot fi decât prost instruite atunci când cei care-i formează sunt de calitate proastă. Rezultatul este că avem o calitate a forţei de muncă şi a oamenilor în societate din ce în ce mai scăzută. Salarii normale acordate profesorilor ar rezolva multe probleme din sistem. Dacă recunoaştem că învăţământul şi sănătatea sunt cele două sectoare care pregătesc viitorul, atunci înseamnă că trebuie să acordăm prioritate pentru atragerea unei forţe de muncă de calitate. Desigur, masteratul didactic, formarea iniţială, formarea continuă, toate acestea ar contribui, dar nu se poate face nimic până nu-i motivezi mai bine financiar pe profesori", susţine sociologul Mircea Kivu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici