Şef Oncologie Sibiu despre percheziţii: Nu putem recomanda medicamente, reţetele se fac pe substanţă

Procurorii DNA au făcut percheziţii la domiciliul medicului şef al Secţiei Clinice Oncologie din cadrul Spitalului Judeţean Sibiu, Valeria Văleanu, apoi la cabinetul acesteia din unitatea medicală, precum şi în Ambulatoriul de Specialitate Oncologie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

La finalizarea percheziţiilor de la domiciliul său, de unde au ridicat anumite documente, Valeria Văleanu a declarat presei că este nevinovată.

"Acele acte au fost verificate la sfârşitul anului 2014 şi începutul anului 2015 de către ANI, pentru că ştiţi că am avut şi acest control, atât pe incompatibilitate, cât şi pe conflict de interese. Şi atunci, toate aceste acte pe care le-au ridicat sunt acte publice, până la urmă, sunt acte declarate, au un aviz al unei persoane îndrituite să facă acest control. Sunt nevinovată!”, a declarat Valeria Văleanu.

Văleanu s-a referit la un raport de incompatibilitate pentru 12 medici - între care şi ea - întocmit de ANI în anul 2014, deoarece cei acuzaţi au fost, în acelaşi timp, şefi de secţii la spitale de stat şi au lucrat şi în mediul privat, însă în aceste cazuri toţi medicii au fost scoşi de sub urmărire penală de către procurorii din Alba.

Întrebată ce părere are despre supoziţiile procurorilor, potrivit cărora medicii recomandă doar anumite medicamente, de regulă pe cele mai scumpe, Valeria Văleanu a spus că acest lucru nu se poate face, întrucât se prescrie substanţa, şi nu medicamentul.

"Să ne înţelegem: sunt produse originale, aprobate de comisii. Produs original înseamnă unul şi atât. Deci nu poţi să recomanzi altceva în locul lui. Aceste produse sunt aprobate de Casa Naţională de Sănătate. Nu intră în competenţa mea să fac aceste indicaţii, care sunt în conformitate cu ghidurile şi ceea ce se practică la nivel internaţional în acest domeniu. Vreau să vă spun un lucru: aceste reţete se prescriu pe substanţa activă. Din păcate, chiar dacă eu, ca medic, consider că aş avea dreptul, din experienţă, să recomand un anumit medicament, nu aş putea. Aşa sunt regulile", a afirmat Văleanu.

Percheziţiile la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu au început în jurul orei 13.00, după finalizarea percheziţiilor domiciliare.

Cabinetul medicului şef al Secţiei Clinice Oncologie şi Ambulatoriul de Specialitate Oncologie au fost supravegheate de jandarmi, până la finalizarea anchetelor.

Percheziţiile de marţi făcute de către procurori DNA vizează companii farmaceutice, distribuitori de medicamente, spitale şi clinici de oncologie, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu "recompensarea" doctorilor, fapte care ar fi fost comise în perioada 2012-2015.

Cele peste 60 de percheziţii au loc în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile sunt făcute la clinici de oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, la Casa Judeţeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic "Ion Chiricuţă", Spitalul Judeţean din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, precum şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.

Conform surselor citate, firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectate că au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.

Unii dintre medicii care ar fi implicaţi în această activitate ar fi făcut parte din comisiile de achiziţii de medicamente organizate la nivelul spitalelor. Aceştia, pentru achiziţia anumitor medicamente, ar fi pretins şi primit foloase de la furnizorii de medicamente cărora le-ar fi oferit avantaje în acest scop.

Sursele citate au precizat că în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.

Sursele citate au precizat că, la nivel naţional, fenomenul este "îngrijorător" pentru sistemul de sănătate, acţiunile de "recompensare" a unor persoane din lumea medicală, în scopul creşterii vânzărilor de medicamente pe piaţa farmaceutică din România pentru anumite companii farmaceutice sau pentru medicamente distribuite de anumiţi distribuitori, fiind larg răspândite.

Reprezentanţii zonali ai firmelor de medicamente ar fi fost cei care ţineau efectiv legătura cu medicii coordonatori de program şi cei de specialitate, pe care îi stimulau material pentru a prescrie, cu predilecţie, produse ale firmelor implicate, precum şi cu funcţionarii CJAS, pentru aprobarea cu celeritate a dosarelor pacienţilor cărora li se decontează, în cadrul Programului Naţional de Sănătate, aceste medicamente.

În unele situaţii, în această reţea ar fi fost implicaţi şi reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecţie de către medici şi care erau aprovizionaţi, pe baza înţelegerilor existente, de către producătorii şi distribuitorii agreaţi, susţin sursele citate.

În multe situaţii, livrarea către farmacii a anumitor medicamente de către producătorii şi distribuitorii agreaţi s-ar fi realizat după emiterea reţetelor de către medici, urmărindu-se cu atenţie să nu fie eliberate alte medicamente alternative. În acest scop, ar fi existat o comunicare strânsă între medicul prescriptor, farmacist şi reprezentantul medical sau managerul de produs, în vederea coordonării activităţii, au mai arătat sursele citate.