Şefa ICCJ spune că nu sunt abuzuri în cazul martorilor aduşi cu autobuzele pentru a fi audiaţi

"Nu sunt judecătorul cauzei. (…) Şi eu am pus o întrebare dacă nu cumva numărul este destul de mare, mergând pe această idee, că se face un calcul estimativ, câte minute îţi trebuie pentru legitimarea omului respectiv, câte minute îţi trebuie pentru audierea lui. Mi s-a spus că audierile vor fi scurte, sintetice, determinate de obiectul judecăţii cauzei respective şi că există posibilitatea obiectivă ca într-un termen rezonabil, astăzi, să poată fi finalizate audierile acelea, pentru ca şi cetăţenii să ajungă totuşi la o oră normală la locul de domiciliu", a spus preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Judecătoarea Livia Stanciu a precizat că a fost informată cu privire la desfăşurarea de forţe în cazul audierilor de vineri din dosarul privind fraude la referendumul din 2012.

"Colegii mei m-au informat cu privire la această situaţie şi în acelaşi timp mi-au şi solicitat sprijinul, întrucât noi avem un protocol încheiat cu Jandarmeria Română, pentru a putea asigura un efectiv de jandarmi care să poată, într-adevăr, să asigure desfăşurarea activităţii de judecată la Curtea Militară de Apel. Şi vedeţi că am apelat, tot în baza protocolului pe care-l avem încheiat cu Curtea Militară de Apel, pentru desfăşurarea activităţii de judecată într-o sală de şedinţă mult mai mare, care să dea posibilitatea realizării în condiţii de solemnitate a şedinţei respective de judecată", a spus preşedintele ICCJ.

Livia Stanciu a adăugat că au fost luate măsurile necesare pentru ca persoanele audiate în această cauză să fie transportate înapoi la domiciliile lor, într-un timp rezonabil.

"Vreau să se înţeleagă că s-au derulat discuţiile cu cei de la inspectoratele judeţene de poliţie, ca oamenilor să li se aducă la cunoştinţă că în momentul finalizării activităţii de judecată, vor fi duşi cu aceleaşi autocare înapoi la locurile de domiciliu", a spus preşedintele ICCJ.

Judecătorii instanţei supreme au audiat, vineri, aproape 200 de persoane din judeţele Gorj, Teleorman şi Vrancea, citate ca martori în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, în care sunt judecaţi vicepremierul Liviu Dragnea şi alţi peste 70 de inculpaţi. Acestea au fost aduse cu autocare din cele trei judeţe la sediul Curţii Militare de Apel Bucureşti, unde s-a desfăşurat şedinţa de judecată.

Citeşte şi: Dosarul referendumului: Judecătorii instanţei supreme au audiat martori din Teleorman şi Vrancea, aduşi la Bucureşti cu autocarele

La termenul din 3 octombrie, judecătorii instanţei supreme au stabilit ca în 24 octombrie să fie audiaţi toţi martorii, pentru că mulţi dintre aceştia sunt persoane în vârstă sau cu probleme grave de sănătate, care nu ar trebui "puse pe drumuri" în perioada rece a anului.

Şi la acel termen au fost audiaţi martori, mulţi dintre aceştia fiind persoane vârstnice, cu probleme de sănătate. Instanţa nu a putut lua declaraţia a doi martori care au probleme cu auzul, şi nici pe cea a unei vârstnice care s-a simţit rău în sala de judecată.

În aceste condiţii, preşedintele completului de judecată a stabilit ca la următorul termen să fie chemaţi toţi martorii care au mai rămas de audiat în acest caz, astfel încât să nu se creeze vreo situaţie în care persoane vârstnice sau bolnave "să fie puse pe drumuri în toiul iernii".

În acest dosar, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. La 2 iulie, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.