Şeful DSVSA Cluj spune că în dosarul "mafia cărnii" a fost audiat ca martor

Şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Cluj, Nicolae Pivariu, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că nu poate oferi detalii, fiind vorba despre o anchetă în desfăşurare.

"Am fost audiat mai multe ore, azi noapte (în noaptea de miercuri spre joi - n.r.), în calitate de martor, în dosarul cărnii la Bucureşti, de către procurorii Structurii Centrale a DIICOT. Nu ştiu câte ore a durat. Erau nişte interceptări. Nu pot spune mai multe pentru că este o anchetă în desfăşurare", a afirmat Pivariu.

El a menţionat că este în drum spre Cluj-Napoca, urmând să se întoarcă la serviciu.

Anterior, surse judiciare declarau că şeful Direcţiei Sanitare Veterinare Cluj, Nicolae Pivariu, este suspectat în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 15 milioane de euro şi punere în circulaţie de carne alterată.

Conform surselor citate, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală l-au ridicat miercuri pe Pivariu de la locuinţa sa şi l-au adus la Bucureşti pentru a-l audia. Alături de acesta erau audiate şi alte persoane, în dosarul "mafia cărnii".

În această cauză, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au făcut, în 12 martie, 102 percheziţii domiciliare în 18 judeţe, fiind vizate 80 de persoane din două grupuri infracţionale organizate.

Anchetatorii fac cercetări pentru evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, prejudiciul produs de membrii celor două grupări fiind estimat la peste 15 milioane de euro.

Peste 70 de persoane au fost audiat în urma percheziţiilor din 12 martie, iar zece dintre acestea au fost reţinute de procurori. Toţi cei zece inculpaţi au fost arestaţi preventiv, în 13 martie, în urma unor decizii ale Tribunalului Bucureşti şi Curţii de Apel.

Procurorii DIICOT au început urmărirea penală în acest dosar pe numele a 41 de persoane, între care un lucrător de la un punctul de trecere a frontierei, un inspector de la OPC Cluj, acuzat de trafic de influenţă, şi un consilier de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, cercetat pentru favorizare a făptuitorului.

Procurorii l-au audiat şi pe şeful Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Cluj, Cristian Nicula. Acesta declara că nu a sprijinit "în nicio formă gruparea" care este cercetată în acest caz.

Potrivit anchetatorilor, unul dintre capii reţelei evazioniste, Andrei Sileanu, şi-a recunoscut integral faptele pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, "descriind amănunţit modul în care împreună cu ceilalţi inculpaţi au derulat activităţile infracţionale".

"Inculpaţii Seleşiu Sorin, Onica Nicolae-Marius şi Lincă Cezar nu au recunoscut comiterea faptelor, însă probele administrate în cauză în prezent, respectiv convorbiri telefonice interceptate în mod autorizat, înscrisuri precum declaraţiile suspecţilor şi inculpaţilor audiaţi în cauză rezultă modul în care aceştia au desfăşurat activităţile infracţionale, în cazul inc. Seleşiu şi Lincă, precum şi modul în care neexercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, acesta a favorizat atingerea scopului infracţional pentru care a fost constituit grupul", au arătat procurorii, în actul de sesizare a instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

Administratorul uneia dintre firmele implicate în dosarul cărnii spunea, într-o discuţie la telefon, că poate şterge preţul afişat pe produse: "Nu eşti obligat să le-arăţi...preţul pot să-l şterg, eu pot să fac cu din-ăla, cu corectoru", potrivit interceptărilor din referatul procurorilor DIICOT.

Anchetatorii susţin că frazele despre ştergerea preţului au fost spuse de Bogdan-Radu Curticiu, administratorul firmei SC Michelangelo SRL, după ce acesta a aflat de la unul dintre liderii reţelei, respectiv de la Sorin Seleşiu, că organele de control fiscal au demarat o acţiune ce vizează verificarea legăturilor dintre societăţile comerciale care ar fi fraudat statul român cu peste 23 de milioane de lei.

În plus, din discuţiile surprinse de anchetatori reiese şi implicarea un comisar şef din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vărşand, Nicolae-Marius Onica. Acesta, susţin procurorii, avea rolul de a asigura tranzitul maşinilor care transportau carne prin punctul vamal, fără a se înregistra sau aplica sigiliul pe mijlocul de transport.

Seleşiu i-a mai spus acesteia că, la momentul în care marfa va ajunge la Iaşi, va fi întocmit şi circuitul documentelor care să ateste achiziţiile/livrările fictive între mai multe societăţi comerciale, cu scopul de a se ascunde provenienţa intracomunitară a produselor de carne, se mai arată în referatul cu propunerile de arestare din dosar.

Potrivit anchetatorilor, membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziţionat, prin intermediul unor societăţi comerciale din România, carne şi ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fără să plătească TVA, conform prevederilor legale, operaţiunile reale fiind evidenţiate în actele contabile. Ulterior, marfa ar fi fost vândută către beneficiarul final, prin adăugarea TVA.

De asemenea, susţin procurorii, există suspiciunea că reţeaua achiziţiona marfă, fără plata TVA, din Olanda, Polonia, Marea Britanie şi Germania, direct prin firme "fantomă" ale reţelei şi apoi o vinde pe piaţa internă, "la negru", la un preţ apropiat de valoarea cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, "fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale".

O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea, de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din Bulgaria şi Ungaria, de unde marsa se întorcea în România, prin societăţi de tip "paravan", care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile, potrivit DIICOT.

Anchetatorii mai arată că, în derularea activităţilor ilegale, membrii reţelei ar fi folosit mai multe firme deţinute în mod direct sau prin interpuşi, "asupra cărora decideau când şi cum vor fi implicate în cadrul fiecărui circuit financiar ilicit, cantităţile şi preţul pe fiecare partidă de marfă tranzacţionată, întocmeau sau dispuneau întocmirea de documente fictive prin care să justifice circulaţia mărfurilor şi ordonau plăţile".

Procurorii susţin că există suspiciuni de punere în circulaţie de produse alterate, care erau trimise către abatoare pentru a fi procesate şi amestecate cu alte produse ce erau ulterior puse în consum. De asemenea, produse de carne alterate ar fi fost trimise unei firme de catering aparţinând soţiei unuia dintre membrii grupării, pentru a fi preparate şi oferite spre consum.

În urma acţiunii DIICOT, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a făcut mai multe controale la depozitele de carne şi la supermarketuri. Inspectorii ANPC au retras de pe piaţă sute de tone de carne şi produse din carne, între care şi marfă expirată din noiembrie 2013.

Cazul legat de "mafia cărnii" a fost iniţiat de SRI la începutul anului 2013, fiind vorba de o reţea de crimă organizată transfrontalieră specializată în fraudă fiscală de mare amploare, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava.