Sentinţa în dosarul "Hidroelectrica" al fostului ministru Codruţ Şereş, amânată pentru 31 martie

Instanţa supremă a amânat luni, pentru 31 martie, pronunţarea sentinţei în dosarul "Hidroelectrica", în care sunt acuzaţi fostul ministru Codruţ Şereş şi şase foşti directori ai companiei, pentru abuz în serviciu, prin care s-ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 165 de milioane de dolari.

Urmărește
872 afișări
Imaginea articolului Sentinţa în dosarul "Hidroelectrica" al fostului ministru Codruţ Şereş, amânată pentru 31 martie

Fostul ministru Codruţ Şereş (Imagine: Răzvan Chiriţă/Mediafax Foto)

Judecarea dosarului "Hidroelectrica" s-a încheiat în 3 martie, când magistraţii au stabilit să pronunţe sentinţa în 17 martie.

Luni, judecătorii instanţei supreme au amânat pentru 31 martie pronunţarea deciziei în acest caz.

Decizia nu va fi definitivă, aceasta putând fi atacată cu apel la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a cerut, la ultimul termen de judecată, condamnarea fostului ministru al Economiei Codruş Şereş pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, şi a foştilor şefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicoale Opriş, Traian Oprea şi Georgeta Iosif, pentru constituire de grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

De asemenea, procurorul a solicitat ca inculpaţii să achite costurile expertizelor făcute în acest dosar, care se ridică la peste 3,7 milioane de lei, dar şi prejudiciul creat ANAF, în cuantum de 149 de milioane de lei, şi cel adus SC Hidroelectrica, de 399 de milioane de lei.

Codruţ Şereş a arătat, în ultimul cuvânt, că nu se consideră vinovat de niciuna dintre infracţiunile de care este acuzat în rechizitoriu.

"În mandatul meu de numai doi ani, am încercat să perfecţionez funcţionarea Ministerului Economiei. Rezultatele controalelor la Hidroelectrica au fost prezentate Guvernului şi Parlamentului. Nu pot să mă declar vinovat de lucruri pe care nu le-am făcut", a spus fostul ministru al Economiei, în faţa instanţei.

La termenul din 19 februarie, avocatul lui Şereş a arătat că fapta pentru care a fost trimis în judecată clientul său nu ar avea corespondent în noul Cod penal, astfel că, faţă de cel pe care îl apără, instanţa ar trebui să închidă cazul.

La rândul său, procurorul de şedinţă a spus că faptele corespondente din noul Cod penal sunt de constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a cerut judecătorilor să continue judecata, prin prisma acestor fapte.

Noul Cod penal prevede, pentru subminare economică, o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 de ani. Pedeapsa pentru abuz în serviciu este închisoarea de la doi la şapte ani, cu menţiunea că dacă faptele au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

În acest dosar, fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.

În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codruţ Şereş de complot şi subminarea economiei naţionale.

În acelaşi dosar, procurorii i-au deferit justiţiei şi pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriş, fost şef Serviciu Marketing - Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.

Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a iniţiat şi a constituit o asociere infracţională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriş şi Georgeta Iosif şi au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societăţii şi bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

Fosta echipă de conducere de la Hidroelectrica este acuzată că, în cursul anului 2003, în contextul apariţiei fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea şi a prognozelor meteorologice privind situaţia hidrologică pe râurile interioare, nu a invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu a luat măsuri în vederea renegocierii preţurilor, cu consecinţa înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Astfel, în condiţiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, acuzaţii nu au procedat pentru reducerea cantităţilor de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili şi furnizorii licenţiaţi de pe piaţa concurenţială, ci au acţionat în sensul onorării în totalitate a cantităţilor contractate sau chiar depăşirii acestora, prin achiziţia de energie de la producătorii termo, la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică, au arătat procurorii DIICOT în actul de sesizare a instanţei.

Totodată, în perioada 2002 - 2003, acuzaţii au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la preţuri mari şi au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi şi consumatorii eligibili la preţuri mult diminuate faţă de preţurile stipulate în contractele încheiate cu aceştia, potrivit procurorilor.

Anchetatorii au mai arătat că, în perioada 2003 - 2004, aceştia au acţionat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităţilor de energie electrică pe o perioadă de nouă-zece ani, deşi SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piaţa concurenţială pentru furnizare de energie electrică şi nici acte adiţionale la contractele aflate în derulare.

În cazul lui Codruţ Sereş, anchetatorii au stabilit că, în calitate de ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunţarea şi omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoştinţă prin natura funcţiei deţinute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control şi nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. să se deruleze în mod legal.

În acest fel, acuzaţii ar fi pus în pericol Sistemul Energetic Naţional şi ar fi cauzat un prejudiciu în sumă de aproximativ 5.400 miliarde de lei vechi, echivalentul a 165 milioane de dolari, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multor autoturisme, locuinţe şi terenuri, precum şi pe sume de bani aparţinând inculpaţilor, în valoare totală de aproximativ şase milioane de lei, 400.000 de euro şi 200.000 de dolari, măsura fiind luată pentru acoperirea prejudiciului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici