Simona Cojocaru, secretar de stat MApN, despre „războiul” ideilor, al alianţelor şi al securităţii. „România şi Polonia sunt cei doi piloni importanţi ai flancului estic”

Invitată în emisiunea „InSecuritate”, de la Aleph News, Simona Cojocaru, secretar de stat în MApN, a vorbit despre cât de pregătită este România să facă faţă unui „război” al ideilor, al securităţii şi al alianţelor care devine prioritar în zilele noastre.

Invitata lui Bogdan Nicolae punctează care au fost etapele trecerii de la o armată clasică la una modernă, devoalând cât de globală a devenit insecuritatea în lumea pe care o trăim.

Simona Cojocaru: „Armata s-a transformat fundamental”

„Anul acesta, de exemplu, împlinim 30 de ani de la prima participare într-o misiune ONU. Am depăşit matricea clasică, tradiţională a apărării teritoriale şi armata şi-a asumat misiuni de menţinere a păcii, în sprijinul păcii, misiuni de luptă în Afganistan. Misiuni foarte complexe, în teatre dificile. Am evoluat odată cu Alianţa, ne-am schimbat, am devenit mai interoperabili şi, în aceşti 17 ani, România a parcurs un proces extrem, extrem de complex. Am devenit maturi, responsabili şi ceea ce suntem astăzi, un aliat robust.”

Simona Cojocaru: „Am fost, la un moment dat, cea mai importantă prezenţă europeană la Kandahar”

„32.000 de militari în aceşti 19 ani. Mai mult de 200 de răniţi şi 27 de dispăruţi. Încă o dată, ne înclinăm în faţa sacrificiului făcut de aceştia. Cum spuneam, un teatru dificil. Am asigurat de două ori comanda Aeroportului Internaţional de la Kabul. Militarii noştri sunt chiar zilele acestea în procesul de retragere - care după cum ştiţi a început la 1 mai şi va dura câteva luni, decizie asumată de NATO în luna aprilie şi, la noi, de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la sfârşitul lunii aprilie. Jderii au părăsit baza de la Kandahar şi iată, trupele noastre vin acasă”, explică Simona Cojocaru.

Simona Cojocaru: „Am evoluat foarte mult, militarii noştri s-au schimbat enorm”

„Participarea trupelor noastre într-un teatru, cum este Afganistanul sau Irak, a însemnat foarte mult la nivelul pregătirii trupelor, al instruirilor, dar şi al schimbării mentalităţii şi capabilităţii. S-au schimbat şi generaţii, am evoluat foarte mult, militarii noştri s-au schimbat enorm.

Am trecut de la acea armată clasică la o armată modernă în care forţele noastre au fost deosebit de apreciate. Trupele române au primit distincţii de la Secretarul General al NATO, de la partenerii noştri strategici pentru că, cu adevărat, şi-au făcut treaba în cel mai profesionist mod cu putinţă.”

Ce aşteaptă cei 30 de aliaţi care privesc spre NATO 2030, dar şi cât de vocală este România, la 17 ani de când face parte din Alianţă?

„Lucrăm foarte mult, nu numai pe acest palier militar, dar şi pe palierul conceptual, al transformării alianţei. V-am relatat de începuturile noastre ca aliat, suntem departe! 17 ani înseamnă un drum lung, suntem la masa decizilor aliate, avem un cuvânt de spus. România este un aliat vocal şi important care-şi expune punctele de vedere în ceea ce priveşte toate domeniile de interes, nu doar pentru noi, ci în ceea ce priveşte această adordare omnidirecţională pe care Alianţa o promovează astăzi.”

Simona Cojocaru, despre exerciţiile militare „Steadfast Defender” şi „Noble Jump”

„Din 2021, Steadfast Defender este un exerciţiu aliat al NATO. Este coordonat de Comandamentul Întrunit Aliat de la Napoli şi exersează pentru prima dată structura de comandă adaptată care ştiţi că a fost modificată în 2018. Ca parte a acestui exerciţiu important, în România au loc secvenţe de exerciţii de instruire majore. Noble Jump este o astfel de secvenţă. A debutat chiar zilele acestea: 4000 de militari. Un exerciţiu important de certificare a forţei întrunite cu nivel de reacţie foarte rapid. (...) Avem în total, în cadrul acestor exerciţii, mai mult de 15.000 de militari pe teritoriul naţional din 19 state aliate şi partenere.”

Simona Cojocaru: „Vrem ca-n NATO să avem o voce comună!”

Simona Cojocaru, secretar de stat în MApN, vorbeşte despre importanţa relaţiilor româno-poloneze, explicând motivele pentru care atât ţara noastră, cât şi Polonia au devenit doi piloni extrem de importanţi ai flancului estic.

„România şi Polonia sunt cei doi piloni extrem de importanţi ai Flancului Estic. Sunt cele două state care şi la nivelul iniţiativei Bucureşti 9 şi la nivel aliat sunt avocaţii, sunt susţinătorii majori ai acestei posturi de apărare şi de descurajare de pe flancul estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Avem o cooperare excelentă, un parteneriat strategic viabil. Anul trecut am împlinit şi 100 de ani de relaţii diplomatice. (...) Ne leagă extrem de multe lucruri şi vrem ca-n NATO să avem o voce comună.”

Simona Cojocaru: „Recent, NATO a recunoscut domeniul cyber ca fiind domeniu operaţional”

Este domeniul cyber un domeniu militar? Mai mult, face parte din interesul Ministerului Apărării să dezvolte experţi pe acest segment care devine din ce în ce mai important pentru apărarea şi pentru securitatea unei ţări?

„Ministerul Apărării a inclus pe agenda sa din ce în ce mai mult cyber. Avem un Comandament de Apărare Cibernetică. Pregătim experţi în acest domeniu. Într-adevăr, vorbeam înainte de instituţiile de învăţământ, este un domeniu extrem de concurenţial şi facem tot posibilul ca studenţii pregătiţi să rămână în rândurile armatei pentru că avem nevoie de experţi.”

Simona Cojocaru: „România lansează un Centru Euro-Atlantic pentru Rezilienţă” / „Pandemia ne-a învăţat că rezilienţa este foarte importantă”

„NATO a realizat cea mai mare consolidare a apărării colective de la sfârşitul Războiului Rece şi până acum, în ultimii ani. NATO se transformă continuu. Şi cum se transformă? Ţinând cont de evoluţia mediului de securitate internaţională. Bineînţeles că NATO discută acum, alături de apărarea colectivă, şi de alte ameninţări.

Discutăm de cyber, discutăm avansul tehnologic, discutăm de schimbările climatice şi discutăm în final de rezilienţă. Pentru că pandemia pe care am traversat-o cu toţii - şi iată că încă nu s-a sfârşit - a adus în discuţie probleme noi cu care nu ne-am mai confruntat, pe care poate nu le-am anticipat şi care ne-au învăţat un lucru: rezilienţa este foarte importantă. NATO se concentrează acum şi asupra acestui domeniu. Ştiţi că România lansează un Centru Euro-Atlantic pentru Rezilienţă care va fi deschis atât NATO, UE, cât şi partenerilor noştri. Este un demers extrem, extrem de important astăzi.”

Simona Cojocaru: „Cariera militară nu este un simplu loc de muncă”

Care sunt astăzi standardele de performanţă şi în ce fel se mai respectă egalitatea de gen? Simona Cojocaru mărturiseşte că face tot posibilul pentru a impulsiona învăţământul militar. Recunoaşte însă faptul că, până la urmă, cariera militară înseamnă mult mai mult decât un simplu loc de muncă şi că trebuie să fii pregătit oricând să faci faţă provocărilor.

„În departamentul pe care-l conduc avem 50% militari şi 50% civili. Cu o medie de vârstă extrem de scăzută, am adus foarte mulţi tineri în departament. În armată avem 20% femei şi, revin, la departamentul nostru aproape 50% sunt femei. Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist din România ... Am celebrat de curând ziua ei de naştere (n.r – 21 mai 1897) şi este, dacă vreţi, simbolul departamentului. Am ales-o pentru curaj, pentru dedicaţie şi pentru faptul că a fost prima femeie paraşutist.”

Simona Cojocaru: „Astăzi avem alte standarde de performanţă!”

„Vreau să vă spun că în unităţile de învăţământ femeile, fetele, dacă vreţi, pot participa astăzi, se pot înscrie pe baza unor standarde, a unor criterii de evaluare şi de intrare în acele instituţii de învăţământ reformate. Avem alte standarde de performanţă astăzi. Cred că aţi văzut cu toţii că la Academiile Militare, în liceele militare, este o cerere foarte mare pentru că, până la urmă, cariera militară nu este un simplu loc de muncă. Înseamnă mult, mult mai mult decât atât.”

Simona Cojocaru: „Forţele armate au avut un rol important în sprijinirea autorităţilor civile în pandemie”

„Evaluarea noastră spune că vom avea o multitudine de conflicte simultane, de mai mică sau de mai mare amploare, care pot să se suprapună asupra unei pandemii. Vă spuneam, o pandemie pe care nu a anticipat-o nimeni acum câţiva ani şi care iată câte probleme ne-a pus. Până la urmă a implicat întreaga societate şi forţele armate, nu numai în România, ci în toate statele au avut un rol important în sprijinirea autorităţilor civile”, conchide Simona Cojocaru, secretar de Stat în MApN.