Solistul trupei maghiare Karpatia şi Csibi Barna, trimişi în judecată pentru promovarea unor idei naţionaliste. Românii, calificaţi de Petras Janos Laszlo drept "cotropitori" şi "opincari"

Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată, în două dosare penale având ca obiect săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Conform sursei citate, în prima cauză a fost trimis în judecată Petras Janos Laszlo (cetăţean maghiar) pentru "promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, săvârşită prin orice mijloace, în public".

În rechizitoriul întocmit procurorii arată că Petras Janos Laszlo, "în calitate de solist al formaţiei muzicale (rock) Karpatia, formaţie cunoscută cu un repertoriu ultranaţionalist şi antiromânesc, în mod sistematic, dar în special cu ocazia concertului susţinut la Miercurea Ciuc în 6 iunie 2014, a promovat idei şi concepţii naţionaliste, atât prin versurile cântecelor, cât şi a scandărilor, întrebărilor retorice şi comentariilor acestuia efectuate în pauzele muzicale".

Astfel, cu ocazia concertului susţinut în 6 iunie 2014, "prin inserarea ideilor naţionaliste în versurile cântecelor, dar şi prin dialogul solist-public, inculpatul Petras Janos Laszlo a indus o stare de surescitare a ascultătorilor care creează în mentalul publicului (compus în majoritate de tineri maghiari) sentimente naţionaliste, fiind astfel uşor speculate ideile revizionist-separatiste".

Prin contextul creat de concertul rock, solistul "a contribuit la generarea şi amplificarea sentimentelor antiromâneşti ale participanţilor, promovând intoleranţa etnică şi violenţa fizică împotriva românilor".

"Cu ocazia concertului din data de 6 iunie 2014, susţinut la Miercurea Ciuc, s-a constatat caracterul ultranaţionalist şi antiromânesc al cântecelor, prin chemări repetate la luptă ale maghiarilor (secuilor) pentru redobândirea teritoriilor pierdute după modelul Peninsulei Crimeea, dar şi prin luptă armată, negarea actualei ordini internaţionale prin contestarea vehementă a prevederilor Tratatului de pace de la Trianon din anul 1920, jignirea românilor (consideraţi "cotropitori" şi "opincari") etc.", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, cântecele selectate de inculpat, prin ideile "revizioniste si revanşarde" conţinute, sunt apte să trezească reacţii de naţionalism extremist, putând fragiliza, tensiona relaţiile dintre români şi maghiari.

Manifestarea a fost structurată astfel încât să transmită mesajul existenţei de facto a Ungariei Mari, solistul menţionând fiecare dintre "teritoriile rupte" în preambulul pieselor cu texte ale poeţilor reprezentativi zonelor respective (cu accentuarea ideii că sunt luate "în considerare vechile hărţi" despre care se speră că "vor fi şi cele noi"), iar pe parcurs participanţii au scandat, în mod repetat: "Să piară Trianon!", "Ţinutul Secuiesc nu este România!".

"Este de menţionat faptul că, în timpul concertelor rock, majoritatea ascultătorilor sunt foarte receptivi la mesajele/semnalele transmise de pe scenă. Totodată, din dorinţa de a se solidariza cu ceilalţi participanţi la concert, ascultătorii îşi manifestă cât mai exuberant apartenenţa la mesajul receptat. În această stare de surescitare este facilitată manipularea ideologică, astfel că participanţii la concert se simt/devin membri ai unui grup unit de apartenenţa la aceeaşi ideologie, transmisă prin intermediul melodiilor şi «dialogului» cântăreţ - public", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, dovedirea caracterului sistematic al răspândirii ideilor şi concepţiilor xenofobe şi naţionalist extremiste ale lui Petras Janos Laszlo, cu intenţia de a convinge şi a atrage noi adepţi, a reieşit în urma culegerii unor date privindu-l pe inculpat şi activităţile sale anterioare concertului din 6 iunie, precum şi ulterioare acestei manifestări.

"Astfel, rezultă că Petras Janos Laszlo este o persoană controversată în mediile artistice, dar şi în cele politice din Budapesta. Textele cântecelor excelează prin accente virulent naţionaliste: «reînvierea» Ungariei Sfântului Ştefan, refacerea «graniţelor milenare» ale naţiunii ungare, acuze şi etichetări jignitoare la adresa «cotropitorilor», identificaţi în statele vecine Ungariei etc. Este şi liderul ideologic al formaţiei Karpatia, care, încă de la înfiinţare (2003), a avut un mesaj explicit revizionist (la concerte se scandează lozinci specifice şi se utilizează simboluri ale «Ungariei Mari»). Concertele se derulează aproape exclusiv în mediile tinerilor radicali naţionalişti din Ungaria şi cele ale radicalilor maghiari din Transilvania şi «Ţinutul de sus» (sudul Slovaciei). Începând din 2006, formaţia Karpatia a concertat la toate ediţiile Taberei Asociaţiei Tineretului Maghiar Ardelean/(EMI /TMA) - tabere în care se derulează acţiuni de propagare a mesajelor autonomist-separatiste şi revizioniste", mai scrie în comunicat.

Petras Janos Laszlo a fost prezent pe teritoriul României şi cu ocazia Festivalului "Insula Secuiască" (28 - 30 iunie 2012, în localitatea Cătruşa, judeţul Covasna), unde "s-a remarcat prin scandarea mesajelor iredentiste şi antiromâneşti, respectiv prin incitarea la violenţă, acţiuni ce au atras după sine tensionarea climatului interetnic".

Acesta a mai susţinut trei concerte în România, în zilele de 16 martie 2013 (la Casa de Cultură din Baraolt, judeţul Covasna), 29 iunie.2013 (la Sala Sporturilor din Târgu Secuiesc, judeţul Covasna) şi 9 august.2013 (în cadrul taberei organizate de TMA în localitatea Borzont, judeţul Harghita), ultima prezenţă fiind mediatizată intens în presa românească din prisma discursurilor xenofobe susţinute de acesta.

Totodată, concerte ale formaţiei Karpatia au avut loc în 25 iunie 2015, în zona ştrandului termal din localitatea Vlăhiţa (la adunarea motocicliştilor "Rebel Wolf"), în zilele de 9 august 2014 şi 6 august 2015, în cadrul ediţiilor a X-a (Borzont, 5 - 9 august 2014) şi a XI-a (Gheorgheni, km 3, în proximitatea Pensiunii "7 Flori/7 Virag", 5 - 9 august 2015) ale Taberei EMI/TMA.

Potrivit sursei citate, în cadrul acestor concerte, prin intermediul textelor din cântecele interpretate, Petras Janos Laszlo a remis publicului (format în special din tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 30 ani) mesaje "ce excelau prin accente virulent naţionaliste": "reînvierea" Ungariei Sfântului Ştefan, refacerea "graniţelor milenare" ale naţiunii ungare, acuzaţii şi etichetări jignitoare la adresa "cotropitorilor", identificaţi în statele vecine Ungariei.

În comunicat se arată că s-a solicitat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării - Direcţia Juridică, în calitatea acestei instituţii de autoritate de stat autonomă în domeniul combaterii discriminării, să transmită un punct de vedere în legătură cu obiectul dosarului penal, având în vedere necesitatea de a stabili dacă conţinutul cântecelor, dar şi al scandărilor, întrebărilor retorice şi comentariilor solistului formaţiei muzicale Karpatia efectuate în pauzele muzicale sunt de natură a promova idei şi concepţii xenofobe precum şi naţionalismul extremist.

"Această instituţie a efectuat o analiză a textelor prin prisma jurisprudenţei CEDO, conluzionandu-se că, potrivit conţinutului lor, declaraţiile inculpatului (exprimate prin cântece şi prin dialog cu spectatorii) sunt ale unui artist, solist al unei formaţii rock. Conţinutul declaraţiilor se caracterizează prin exprimarea unor poziţii cu privire la fapte istorice, dar şi subiecte de politică. Întregul text pune sub semnul întrebării faptul istoric al Tratatului de la Trianon şi îndeamnă/incită auditoriul la acte de revizuire a Tratatului de la Trianon. Paralela realizată de inculpat între situaţia din Ucraina şi statutul Peninsulei Crimeea, respectiv regiunea Ţinutului Secuiesc din România constituie un act evident de incitare la ură naţională. Anexarea Crimeei la Federaţia Rusă încalcă principiile dreptului internaţional public şi nu constituie un exemplu de bune practici privind relaţiile interetnice. Orice paralelă între situaţia din Ucraina şi România, prezentarea anexării Crimeei ca un exemplu de urmat pentru cetăţenii români aparţinând minorităţii maghiare din România în demersul legitim al acestora de păstrare, dezvoltare şi exprimare a identităţii lor etnice, constituie o incitare directă la ura naţională care afectează relaţiile interetnice din România", se arată în comunicat.

Având în vedere obiectivul urmărit de inculpat, conţinutul declaraţiei, contextul în care a avut loc, rolul în societate al persoanei, autor al afirmaţiei, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a opinat că declaraţiile acestuia depăşesc limitele libertăţii de exprimare, "conţinând elemente de incitare la ură naţională şi discriminare, care afectează relaţiile sociale, în acest caz cele de convieţuire interetnică".

Dosarul urmează să fie trimis spre competentă soluţionare Judecătoriei Miercurea Ciuc, după traducerea rechizitoriului din limba română în limba maghiară.

În a doua cauză s-a dispus trimiterea în judecată a lui Csibi Barna pentru "confecţionarea, punerea în circulaţie sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe" prev. şi ped. de art. 4 alin. 1 din OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Procurorii arată în rechizitoriu că în 7 iunie 2014, Csibi Barna, în calitate de administrator al SC H.S. SRL Miercurea Ciuc, a expus spre vânzare, în municipiul Miercurea Ciuc, mai multe tricouri conţinând însemne (simboluri) de natură a promova idei şi concepţii xenofobe, precum şi naţionalismul extremist.

Astfel, el a expus 11 tricouri cu harta Ungariei Mari (dinainte de anul 1918) având inscripţionat mesajul în limba maghiară "Jobbik, mişcarea pentru Ungaria", trei tricouri cu harta Ungariei Mari şi un vultur având inscripţionat mesajul în limba maghiară "Pământul maghiar nu este de vânzare", şase tricouri având pe partea din faţă harta Ungariei Mari şi un vultur, având inscripţionat mesajul în limbile maghiară şi engleză "Dreptate pentru Ungaria", iar pe partea din spate mesajul "A fost maghiar şi va fi maghiar 100%", patru tricouri cu harta Ungariei Mari şi un vultur având inscripţionat pe faţă mesajul în limba maghiară "Nu renunţăm niciodată" , iar pe spate harta Ungariei Mari având inscripţionat un citat în limba maghiară aparţinând criminalului de război Wass Albert "Nu trebuie să ne întoarcem ca străini acolo unde cândva eram acasă", trei tricouri având pe partea din faţă harta Ungariei Mari, steagul Ungariei şi un vultur având inscripţionat mesajul în limba maghiară "Restituiţi-mi munţii", iar pe partea din spate acelaşi mesaj, constituie infracţiunea menţionată mai sus.

Probatoriul administrat în cauză a scos în evidenţă faptul că inscripţionarea textelor de mai sus, alăturată imaginii reprezentând harta "Ungariei Mari", constituie însemne (simboluri) care incită la xenofobie prin faptul că aduc atingere prevederilor art. 1 din Constituţia României privind caracterul unitar şi indivizibil al statului şi au scopul de a propaga idei revanşarde, revizioniste, iar promovarea acestor idei ar putea reînvia la etnicii români sau maghiari sentimentele naţionalist - extremiste sau xenofobe din aceea perioadă istorică.

"Mesajul transmis de aceste articole reprezintă un îndemn, o incitare la revizuirea graniţelor statului român, de negare a suveranităţii României, care este de natură a instiga la xenofobie şi de a promova idei xenofobe şi naţionalismul extremist în rândul etnicilor maghiari sau români al cărui caracter rezultă şi pe baza punctului de vedere al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în care se concluzionează că s-a depăşit limita libertăţii de exprimare şi s-a apreciat că toate mesajele (însemnele) inscripţionate pe tricouri conţin elemente de natură a instiga la ură, discriminare sau xenofobie, precum şi naţionalismul extremist", se arată în comunicat.

Dosarul a fost trimis spre soluţionare Judecătoriei Miercurea Ciuc.