SONDAJ: Care sunt oraşele considerate favorite pentru a deveni capitalele viitoarelor regiuni de dezvoltare

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat joi, la Ploieşti, la finalul unei dezbateri ce a avut ca temă regionalizarea şi descentralizarea, că un sondaj de opinie realizat la nivelul tuturor viitoarelor regiuni de dezvoltare arată care sunt oraşele pe care locuitorii din diverse zone ale ţării le preferă pentru a deveni reşedinţe de regiuni, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Conform rezultatelor acestui sondaj, opiniile exprimate de populaţia din interiorul fiecărei regiuni de dezvoltare, aşa cum au fost acestea creionate până în prezent, arată drept favorite municipiile Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti şi Constanţa.

Astfel, în regiunea care ar urma să fie formată din Bucureşti şi judeţul Ilfov, 93,9% din cei chestionaţi sunt de părere că Bucureşti ar trebui să fie reşedinţa viitoarei regiuni de dezvoltare.

Locuitorii din zona Banatului au indicat în proporţie de 69,5% Timişoara drept reşedinţa regiunii care ar urma să fie formată din judeţele Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş Severin. Timişoara este urmată de Deva cu 10,5% şi Arad cu 10%.

Locuitorii judeţelor Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj şi Bistriţa-Năsăud susţin în proporţie de 63,2% ca reşedinţa viitoarei regiuni să fie la Cluj-Napoca, pe locul al doilea situându-se municipiile Oradea şi Baia Mare, cu câte 9,5%.

În regiunea care ar urma să includă judeţele Sibiu, Mureş, Alba, Braşov, Harghita şi Covasna, 28,7% din cei chestionaţi vor ca Braşovul să fie reşedinţă de regiune, 25,7% au optat pentru municipiul Sibiu, 15,2% pentru Târgu Mureş şi 14,5% pentru Alba Iulia. Rezultatele sondajului arată că 4,2% din cei chestionaţi vor reşedinţă de regiune la Miercurea Ciuc, iar 2,4% optează pentru Sfântu Gheorghe, în timp ce 1% vor ca Odorheiul Secuiesc să fie reşedinţa.

În Oltenia, regiunea care ar urma să fie formată din judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi, 59,8% din respondenţi vor ca municipiul Craiova să fie reşedinţă de regiune. Târgu Jiu a fost indicat de 7,9% din respondenţi, iar Slatina de 5,6%.

În zona sud-Muntenia, compusă din judeţene Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Ialomiţa, Giurgiu şi Călăraşi, 28,1% din cei chestionaţi vor ca municipiul Ploieşti să fie reşedinţă de regiune, pe locul al doilea situându-se municipiul Piteşti, cu 12,5%.

În Moldova, în regiunea care ar urma să includă judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău, locuitorii acestora sunt de părere, conform rezultatelor sondajului prezentat de Liviu Dragnea, că municipiul Iaşi ar trebui să fie reşedinţă de regiune, acesta fiind indicat de 48% din cei chestionaţi. Pe locul al doilea se află municipiul Suceava cu 12,2%, urmat de Piatra Neamţ cu 11,1%.

Totodată, în regiunea care ar urma să includă judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Buzău şi Vrancea, 23,8% din cei chestionaţi vor ca municipiul Constanţa să fie reşedinţă de regiune, pe locurile următoare aflându-se Galaţi - 14,8% şi Brăila - 14,4%.

Întrebat cât de mult va cântări acest sondaj în decizia care va fi luată în ceea ce priveşte stabilirea reşedinţelor viitoarelor regiuni, Dragnea a spus că se va ţine cont şi de rezultatele acestei cercetări sociologice.

"Sondajul cântăreşte, dar să ştiţi că cel mai mare câştig pentru un oraş care va deveni reşedinţa unei regiuni va fi prestigiul, şi spun sta pentru a mai detensiona această dezbatere pătimaşă. În fiecare regiune există două, trei judeţe care sunt acum într-un război, între ghilimele, dar vreau să le spun tuturor să nu se aştepte că, dacă va fi reşedinţa regiunii undeva, toată bogăţia din regiune vine acolo. Doamne, fereşte! Acesta este şi motivul pentru care vrem să punem în toate reşedinţele de judeţ instituţii regionale, pentru ca fiecare comunitate judeţeană să simtă beneficiile acestui proces de regionalizare", a spus Liviu Dragnea într-o conferinţă de presă, la finalul dezbaterii de la Ploieşti.

Vicepremierul nu a precizat cine a realizat acest sondaj de opinie şi nici nu a dat alte date despre această cercetare sociologică.