Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare/ Camera de Comerţ: Sunt interceptări ilegale ale SRI pe care instanţa nu le-a înlăturat din dosar

CCIB: Sunt interceptări ilegale ale SRI pe care instanţa nu le-a înlăturat din dosar

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a făcut, miercuri, precizări, ca urmare a hotărârii de condamnare la patru ani şi o lună a lui Sorin Dimitriu, şeful organizaţiei, menţionând că sunt interceptări ilegale ale SRI pe care instanţa nu le-a înlăturat din dosar. 

Sorin-Petre Dimitriu, preşedintele CCIB, a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Bucureşti, la patru ani şi o lună închisoare cu executare, fiind acuzat de fraude cu fonduri europene. Decizia nu e definitivă.

De asemenea, CCIB a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 70.000 de lei pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (UE). Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile.

„1. Hotărârea judecătorească nu este definivă şi poate fi atacată cu apel. 2. Decizia s-a luat fără că judecătorul să ţină cont de faptul că expertă contabilă desemnată de DNA şi-a schimbat total declaraţia la ultimele două termene ale procesului. Noile declaraţii făcute de experta DNA dezincriminează practic persoanele vizate de această decizie a Tribunalului. Cu toate acestea, instanţa a respins cererea de încuviinţare a unei noi expertize contabile. 3. Sunt mai multe aspecte strecurate în dosar, inclusiv interceptări ilegale ale SRI pe care instanţa nu le-a înlăturat, deşi s-a solicitat acest lucru de către părti, situaţie în care s-a ajuns la o falsă incriminare”, au precizat reprezentanţii CCIB.

Decizia instanţei: 4 ani şi o lună, închisoare cu executare

Potrivit deciziei Tribunalului Bucureşti, Sorin-Petre Dimitriu a fost condamnat la doi ani pentru folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, la alţi doi ani şi trei luni pentru abuz în serviciu în formă continuată şi la doi ani şi opt luni pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Pedepsele au fost contopite şi la pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 8 luni închisoare a fost adăugat un spor de un an şi cinci luni închisoare, astfel încât Sorin Dimitriu va executa în final patru ani şi o lună de închisoare.

De asemenea, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 70.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile.

Pe 15 ianuarie 2019, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Sorin-Petre Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ din Bucureşti şi pe Gabriel Mihuţ, director general al instituţiei, pentru schimbarea destinaţiei fondurilor europene. Potrivit procurorilor, începând cu anul 2009, reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti au demarat derularea a 27 de proiecte, cofinanţate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013.

„În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în perioada 2010-2012, în contextul implementării a patru dintre acestea, inculpaţii Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (C.C.I.B.), Dimitriu Sorin-Petre, Mihuţ Gabriel-Dan, beneficiind de sprijinul inculpatei Vasilescu Laurenţia, au schimbat, fără respectarea dispoziţiilor legale, destinaţia fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, pe care le-au utilizat pentru alte destinaţii ce nu erau aferente proiectelor, în funcţie de anumite necesităţi ale C.C.I.B. Astfel, suma totală de 2.081.953 lei a fost transferată din conturile de prefinanţare ale celor patru proiecte în contul curent al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi a fost utilizată pentru: plata unor obligaţii către bugetul de stat, plăţi către furnizori sau drepturi salariale ce nu erau aferente proiectelor respective, precum şi pentru restituirea sumelor de bani provenite din alte proiecte”, arată DNA.

Instituţia a restituit suma de 1 982 617 lei din cei de 2.081.953 lei utilizaţi în alte destinaţii decât cele prevăzute în proiect. Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.015.918 lei.