Specialişti: Consecinţele violenţei asupra copilului, "inimaginabile" şi se duc până în viaţa de adult

Consecinţele violenţei asupra copilului sunt "inimaginabile" şi se menţin până în viaţa de adult, au arătat specialişti care au pledat pentru un plan naţional pentru bunăstarea copilului şi pentru înfiinţarea unei instituţii independente care să monitorizeze aplicarea legislaţiei în domeniu.

Urmărește
870 afișări
Imaginea articolului Specialişti: Consecinţele violenţei asupra copilului, "inimaginabile" şi se duc până în viaţa de adult

Specialişti: Consecinţele violenţei asupra copilului, "inimaginabile" şi se duc până în viaţa de adult (Imagine: Shutterstock)

Specialiştii în drepturile copilului au arătat, vineri, la dezbaterea pe tema "Cum protejăm copiii din instituţiile de protecţie a copilului?", că violenţa există în foarte multe forme, chiar dacă oamenii o percep doar atunci când e vorba de situaţii foarte grave.

Preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Ionuţ Jugureanu, a precizat că, dincolo de toate statisticile, există persoane care abuzează în toate sistemele şi în toate ţările, însă "tratamentul" aplicat în situaţiile de abuz diferă.

Pe de altă parte, el a arătat că, în România, există o tendinţă de muşamalizare a acestor situaţii sau de minimizare a lor.

Izabela Popa, consilier în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, a precizat că un ultim studiu făcut în domeniu a arătat că violenţa asupra copilului a scăzut în perioada 2001-2013, acest lucru datorându-se şi intrării în vigoare a Legii 272/2004 privind protecţia drepturilor copilului, care interzice utilizarea bătăii.

De asemenea, ea a arătat că o singură autoritate nu poate gestiona toate lucrurile de care este nevoie pentru toate formele de violenţă, amintind că fenomenul este prezent acasă, la şcoală şi în orice alt mediu, fiind astfel nevoie de implicarea mai multor ministere (Educaţie, Sănătate, Justiţie, Afaceri Externe), dar şi a societăţii civile.

Voica Pop, de la UNICEF, a atras atenţia asupra faptului că oamenii tind să vorbească de violenţă doar în cazuri foarte grave, ceea ce este greşit.

"Şi dacă vorbeşti mai tare, poate fi o formă de violenţă. Ea devine din ce în ce mai vizibilă şi, din păcate, ştim din ce în ce mai puţin. Cred că nu ştim de fapt ce se întâmplă în instituţii, indiferent de cifrele raportate, nu pentru că ne prefacem, ci pentru că există o toleranţă şi o acceptare foarte mare asupra tuturor formelor de violenţă asupra copilului. Nu a cercetat nimeni să vadă cât de mare este această doză de toleranţă în rândul lucrătorilor din domeniul protecţiei copilului, al cadrelor didactice, părinţilor sau magistraţilor. În mod neapărat, nici copiii nu au de la cine să înveţe şi nu realizează că este o expresie a violenţei asupra lor", a arătat Voica Pop.

Preşedintele onorific al FONPC, Bogdan Simion, a subliniat că violenţa este o formă extremă a abuzului sau o formă extremă de exprimare a neglijenţei.

Totodată, el a atras atenţia asupra faptului că, deşi în ultimii ani au fost două cazuri grave e violenţă asupra copilului, care au dus la condamnarea asistenţilor maternali care aveau în grijă acei copii, statul român, prin instituţiile sale, nu a luat nicio măsură drastică în plan legislativ.

"În Anglia, în urma unui astfel de caz, măsurile legislative au fost schimbate şi au devenit extrem de drastice", a arătat preşedintele onorific al FONPC.

Pe de altă parte, el a amintit că în toate direcţiile pentru protecţia copilului există un deficit de personal de aproximativ 30 la sută, iar în unele cazuri chiar de 50 la sută.

"Consecinţele violenţei sunt inimaginabile şi se duc până în viaţa de adult. (...) Lege există, dar nu am auzit de prea multe sancţiuni în justiţie. (...) Problema este a statului, iar statul nu are un interes deosebit pentru această problemă", a mai arătat Simion.

Directorul executiv de la Asociaţia Telefonul Copilului, Cătălina Florea, consideră că, deşi multe situaţii de abuz asupra copilului sunt semnalate la numărul unic 116111, în realitate numărul lor este cu mult mai mare şi multe cazuri nu ajung să fie raportate. Referindu-se la copiii din instituţie, ea a precizat că primul apel primit de la un copil instituţionalizat a fost înregistrat în 2003, la acel moment numărul de telefon nefiind promovat printre minorii din instituţii.

FONPC pledează pentru înfiinţarea unei instituţii distincte cu rol în monitorizarea, promovarea şi protecţia drepturilor copilului, un Comisar pentru Drepturile Copilului în România, precum şi monitorizarea aplicării corecte a legislaţiei vizând protecţia drepturilor copilului şi a funcţionării efective a mecanismelor prevazute de legislaţie. În prezent, abuzurile asupra copiilor pot fi semnalate Avocatului Poporului, la Departamentul pentru drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap, dar şi Asociaţiei Telefonul Copilului 116111 - număr unic european.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici