Reducerea unei pedepse şi o eliberare, între dosarele pentru care Stan Mustaţă ar fi cerut mită. Judecătorul i-ar fi cerut bani şi lui Mihai Stoica

Sursele citate au precizat cine sunt persoanele de la care magistratul acuzat de fapte de corupţie ar fi cerut bani, prin intermediari.

 La 7 aprilie 2014, Mustaţă a cerut bani, prin intermediul lui Ion Boraciu, "în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unei persoane condamnate, în sensul admiterii contestaţiei în anulare împotriva unei decizii penale nr. 222/A/2014, pronunţată la 04.03.2014 de Curtea de Apel Bucureşti", a precizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). 

Decizia 222/A/2014 este cea din dosarul transferurilor, în care au fost condamnaţi la închisoare cu executare Jean Pădureanu (trei ani şi patru luni), George Copos (trei ani şi opt luni), Mihai Stoica (trei ani şi şase luni), Cristian Borcea şi Ioan Becali (câte şase ani şi patru luni), Victor Becali (patru ani şi opt luni), Gheorghe Popescu la trei ani (o lună şi zece zile) şi Gigi Neţoiu (trei ani şi patru luni). Mihai Stoica, Cristian Borcea şi fraţii Ioan şi Victor Becali au formulat contestaţii în anulare la Curtea de Apel Bucureşti.

Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că Mihai Stoica este condamnatul din dosarul transferurilor de la care ar fi cerut bani judecătorul, contestaţia acestuia având termen în 23 mai.

O altă persoană de la care judecătorul ar fi cerut bani, prin Ion Boraciu şi Florian Alexandru, este Alexandru Nicolae Burdoază. Acesta, cercetat într-un dosar de iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, a cerut înlocuirea măsurii de arestare preventivă cu cea a controlului judiciar. Cererea i-a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti în 26 martie, însă acesta a contestat decizia la Curtea de Apel Bucureşti, care, în 15 aprilie, i-a respins definitiv solicitarea. 

Conform aceloraşi surse, tot prin Boraciu şi Alexandru, magistratul ar fi cerut bani de la Petre Rupiţă, în legătură cu o contestaţie la executarea unei pedepse pentru instigare la dare de mită şi complicitate la delapidare. În 28 februarie 2014, Tribunalul Ilfov a admis contestaţia la executare ca urmare a sesizării formulate de Comisia de evaluare a incidenţei legii penale mai favorabile de la Penitenciarul Jilava, reducându-i pedeapsa de la trei ani la doi ani, şase luni şi 20 de zile de închisoare. Decizia a fost contestată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti, următorul termen de judecată fiind 9 mai.

Stan Mustaţă ar fi cerut mită, prin intermediul aceloraşi doi, şi pentru a pronunţa o soluţie favorabilă lui Ion Lincan, după ce a fost contestată sentinţa penală dată în 19 decembrie 2013 de Tribunalul Ilfov, prin care acesta a fost condamnat, cu suspendare, la patru ani de închisoare pentru omor calificat şi deosebit de grav. Decizia a fost contestată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov la Curtea de Apel Bucureşti, care a început judecarea cauzei în 14 martie, urmând să dea o soluţie definitivă în 30 aprilie.

Într-un al dosar, judecătorul ar fi cerut bani, tot prin Boraciu şi Alexandru, unor persoane care erau părţi civile şi solicitau majorarea despăgubirilor civile într-un dosar în care un bărbat era judecat pentru ucidere din culpă. La Judecătoria Roşiorii de Vede, acesta a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, iar mai multe părţi civile au primit daune morale şi materiale. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, următorul termen fiind 16 mai.

Prin aceiaşi intermediari, magistratul ar fi cerut bani pentru a pronunţa o soluţie favorabilă unui anume Constantin Cojocaru, condamnat într-un dosar.

În plus, cu complicitatea grefierei Mariana Curea Mariana, judecătorul a cerut de 30.000 de euro de la inculpatul Adrian Ionuţ Radu, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor învestiţi în compunerea unui alt complet al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, pentru a-i determina să pronunţe o soluţie favorabilă acestuia.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a precizat că în dosarul lui Mustaţă sunt urmăriţi penal şi Mariana Curea, grefier la Curtea de Apel Bucureşti, Ion Boraciu şi Florian Alexandru.

Potrivit anchetatorilor, în 2013, Mustaţă Stan, Boraciu şi Alexandru au constituit un grup infracţional organizat, gruparea fiind sprijinită de Curea, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, urmărind obţinerea de beneficii materiale.

"În acest context, în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea identificării şi contactării mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, în scopul pretinderii de la aceştia a unor foloase materiale, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile", arată DNA.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat, marţi, reţinerea şi arestarea preventivă a magistratului Stan Mustaţă.

Potrivit DNA, în acest dosar sunt urmărite penal şase persoane, suspectate de luare de mită, trafic de influenţă, cumpărare sau folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Mustaţă, unul dintre magistraţii din completul de la Curtea de Apel Bucureşti ce judecă dosarul ICA, în care este acuzat Dan Voiculescu, a fost ridicat, marţi dimineaţă, de procurorii DNA, din biroul său de la CAB. El a plecat de la DNA în jurul orei 12.00, după aproape patru ore de audieri, el declarând că procurorii l-au pus sub învinuire şi că aceştia susţin că un prieten de-al său s-ar fi întâlnit cu un prieten al lui Dan Voiculescu, pentru a fi dată o soluţie favorabilă în dosarul ICA.

La ieşirea din sediul DNA, judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, a spus că probele anchetatorilor nu sunt concludente şi nici suficiente pentru formularea unor acuzaţii.

Judecătorul a admis însă că la dosar există înregistrări ambientale, făcute de anchetatori, cu tehnică montată în biroul unui prieten de-al său, "Boraci Ioan", care deţine o fermă.

Întrebat ce fel de discuţii a purtat cu acest prieten, Stan Mustaţă a spus că nu au vorbit vreodată despre chestiuni precum intervenţii în dosare sau primirea unor bani ori bunuri.

Întrebat dacă de-a lungul carierei sale i s-au oferit sau a primit vreodată bunuri, judecătorul Mustaţă a spus că a refuzat întotdeauna tot ce i s-a oferit, dând ca exemplu o oferă făcută de "o persoană interesată", care a vrut să îi dea un telefon mobil.

Întrebat dacă ştie cum a fost deschis acest dosar, Stan Mustaţă a spus că nu are astfel de informaţii. Judecătorul a menţionat că nu are prieteni în rândul avocaţilor, motiv pentru care la DNA a fost reprezentat de un avocat din oficiu.

Stan Mustaţă a precizat că a fost emoţionat pe tot parcursul audierilor, dar că, în opinia sa, nu are cum să existe vreo legătură între cazul său şi cel al judecătoarelor Viorica Dinu şi Antonela Costache, în dosarul cărora există o interceptare în care este pomenit numele său.

Despre cauza cu Dinel Staicu, Mustaţă a arătat că nu putea interveni sub nicio formă, din cauza legii, dar şi din cauza softului de calculator, care realiza repartizarea aleatorie a cauzelor, pentru că programul în sine este strict şi orice modificare făcută se poate vedea de către tehnicienii IT.

Stan Mustaţă este cel care în urmă cu mai mulţi ani a dispus arestarea lui Ovidiu Tender şi care i-a eliberat pe Dan Stroe, fost director general adjunct şi, respectiv, fost director de achiziţii în cadrul ANAF, precum şi pe Octavian Grecu, zis "Butoane", în dosarul în care sunt cercetaţi alături de Sorin Blejnar şi omul de afaceri Radu Nemeş, pentru fapte de evaziune fiscală cu produse petroliere.

Judecătorul Stan Mustaţă trebuia să judece, marţi, împreună cu un alt magistrat, apelurile formulate în dosarul în care Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi şi alte 11 persoane sunt acuzaţi de fapte de corupţie privind modul de privatizare a ICA.

La termenul din 8 aprilie, Stan Mustaţă a formulat o cerere de abţinere. Judecătorul arăta că, în urma unor materiale de presă "neadevărate", în care se relatează presupuse interese ale sale în acest dosar, formulează cererea de abţinere, pentru eliminarea oricăror dubii sau suspiciuni. Cererea a fost respinsă, astfel că Stan Mustaţă a continuat să judece acest dosar.

În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.