Statul cheltuie mai mult cu jandarmii şi cu poliţiştii decât cu medicii şi cu profesorii

Dacă pentru salariile celor 275.000 de profesori statul cheltuie anual 512 mil. euro, iar pentru cei 15.000 de medici rezidenţi la care se adaugă şi medicii de urgenţă cheltuielile salariale ale Ministerului Sănătăţii au ajuns anul trecut la 61 mil. euro, pentru plata salariilor poliţiştilor, jandarmilor, angajaţilor din Oficiul Român pentru Imigrări sau din Direcţia Paşapoarte sau Permise de conducere şi înmatriculări, statul a cheltuit peste 1,4 mld. euro, potrivit Ziarului Financiar.

Există două cauze pentru care s-a ajuns în această situaţie, este de părere sociologul şi analistul politic Vladimir Pasti.

"Angajaţii de la stat din prezent sunt un produs şi o dezvoltare a sistemului comunist, s-a păstrat aceeaşi grilă de salarii din acea perioadă, iar oscilaţiile care s-au produs de-a lungul timpului au păstrat proporţiile. Pe de altă parte, pentru această categorie de paramilitari - jandarmi, poliţişti, grăniceri, pompieri - salariile trebuie să fie mai mari, pentru că altfel nu mai vrea nimeni să lucreze în sistem", spune Pasti, care este profesor universitar doctor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

El a mai precizat că deşi cerinţele la angajare pentru jandarmi nu sunt aceleaşi ca pentru profesori, instituţia statului care rămâne un instrument de putere asupra populaţiei - are nevoie de o forţă de
muncă bine plătită, pentru a apela la ajutorul ei atunci când are nevoie, iar în momentul în care va exista un deficit de profesori este probabil să aibă loc majorări salariale şi pentru această categorie.

Concurenţa la facultăţile de litere sau de limbi străine, care formau profesori pe bandă rulantă în anii trecuţi, este din ce în ce mai redusă (6 candidaţi pe loc), iar admiterea se face mult mai uşor decât la Academia de Poliţie, de exemplu, unde aproape 4.000 de absolvenţi de liceu încearcă să ocupe anual mai puţin de 500 de locuri prin concurs de admitere. Din cauza salarizării, tinerii nu-şi mai
doresc să se formeze ca profesori şi îşi caută joburi în străinătate, ceea ce va conduce, inevitabil, la o degradare a societăţii.

"Diferenţele salariale între aceste categorii de personal reprezintă o deficienţă pe care trebuia să o rezolve noua lege a salarizării", susţine Bogdan Hossu, liderul confederaţiei patronale "Cartel Alfa".

Deşi legea salarizării a intrat în vigoare la începutul acestui an, nici salariile încasate de angajaţii de la stat, nici proporţia cheltuielilor salariale cu bugetarii nu s-au schimbat - singura modificare a fost modalitatea de calcul al salariilor, în care s-au inclus sporurile acordate şi în anii trecuţi.

Un profesor debutant de gimnaziu sau liceu are un salariu lunar net de 834 de lei, în timp ce salariul unui medic debutant, care a absolvit şase ani de facultate şi care a mai făcut între trei şi şapte ani de rezidenţiat, lucrează ca medic specialist pe un salariu cuprins între 900 şi 1.300 de lei, în funcţie de specializare.

Comparativ, un jandarm câştigă la debutul carieriei 1.400 de lei net, fără să aibă studii superioare, în timp ce un agent de poliţie intră în funcţie pe un salariu de aproximativ 1.800 de lei net, adică valoarea la care ajung profesorii şi medicii după câţiva ani buni de muncă.

De asemenea, salariile agenţilor de poliţie cresc progresiv de la an la an: Gabriela Gheorghe, agent de poliţie la Ministerul de Intene, are un salariu de 2.300 de lei pe lună, în timp ce Adrian Vasile Ciorca, agent şef adjunct (fără studii superioare) la acelaşi minister, are un salariu de 4.000 de lei pe lună, potrivit declaraţiilor de avere publicate pe site-ul Ministerului de Interne.

De altfel, funcţia de agent- şef adjunct de poliţie se află la jumătatea organigramei de personal din corpul agenţilor de poliţie, iar salariul încasat pentru această funcţie - de 4.000 de lei - este de peste trei ori mai mare decât salariul mediu al unui profesor de liceu sau gimnaziu, care câştigă 1.315 de lei pe lună.

"Un medic nu depăşeşte 2000 de lei salariu după 10 ani de experienţă ca specialist, însă mai poate obţine diverse sporuri şi îşi poate mări veniturile făcând gărzi de noapte", explică academicianul Constantin Popa, profesor de neurologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" şi directorul Institutului Naţional de Neurologie şi Boli Cardiovasculare.

În România există 175.000 de cadre medicale, din care aproximativ 54.000 sunt medici. De la bugetul Ministerului Sănătăţii sunt plătiţi cei 15.000 de medici rezidenţi şi medicii de urgenţă, restul
primind salarii din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

"Un medic devine specialist după şase sau şapte ani de rezidenţiat, iar atunci când poate să-şi exercite meseria este încă susţinut de părinţi sau îşi caută un al doilea job. Nu e de mirare că tot mai mulţi pleacă în străinătate, iar locurile de la facultăţile de medicină abia se mai ocupă", mai spune Popa.

El a mai precizat că fără cel puţin 8% din PIB pentru sănătate nu putem face nimic pentru extinderea competenţelor medicale în România şi a dat exemplul Statelor Unite, unde se alocă 12-13% din PIB pentru sănătate.

"Un medic specialist are un salariu mai mic decât secretarul unei primării dintr-o comună care are sub 3.000 de locuitori. Cel mai mare salariu pe care îl poate lua un medic primar este de 3.746 de
lei şi corespunde unui coeficient de ierarhizare de 5,34 din 12", spune şi Vasile Astărătoae, preşedintele Colegiului Medicilor.

Salariul unui jandarm este cu 70% mai mare decât al unui profesor debutant.

Cristi, 25 de ani, jandarm pentru menţinerea şi restabilirea ordinii publice, a absolvit cursurile unui liceu, a făcut armata, după care a aplicat pentru un post în cadrul jandarmeriei din localitate, pe care la câştigat în urma unui concurs.

"Iniţial, am avut un salariu lunar de 1.400 de lei net. După cinci ani, perioadă în care am fost gradat o dată, am ajuns la un salariu lunar de 1.900 de lei", spune Cristi care, după ce a obţinut postul, a
urmat trei cursuri de specializare obligatorii.

Salariul pe care îl obţine un profesor debutant este cu aproape 70% mai mic, de 834 de lei pe lună, deşi este absolvent de studii superioare.

Situaţia privind discrepanţele salariale este cunoscută şi de oficialii Băncii Mondiale, iar fenomenul este anormal, spun specialiştii.

"Reforma se face în domeniul în care nu trebuie. Primul domeniu al reformei ar trebui să fie salarizarea, iar în acest sens ar trebui să se reducă cheltuielile din sectorul care consumă cel mai mult, adică al bugetarilor care fac parte din categoriile speciale- poliţişti, militari, servicii secrete", susţine Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată.

Dana Papadima, directorul educaţional al şcolii şi grădiniţei private Little London spune că discrepanţele salariale arată care sunt angajaţii pe care se sprijină Guvernul de mulţi ani încoace.

"Ministerul de Interne rămâne astfel o structură de bază, decizională şI de control. De altfel, în toate statele, cu excepţia celor nordice, există nemulţumiri în ceea ce priveşte stabilirea bugetelor pentru aceste categorii", spune Papadima.

Un agent de poliţie, fără studii superioare, câştigă dublu faţă de un medic sau un profesor.

Agenţii de poliţie au studii liceale sau postliceale "cu diplomă", se arată în legea care reglementează statutul poliţiştilor, în timp ce ofiţerii de poliţie trebuie să aibă neapărat studii superioare.

Marius, 23 de ani, agent de poliţie, a obţinut postul după ce a fost scos la concurs şi după ce a trecut testul psihologic, examenul de educaţie fizică şi cel de legislaţie.

"Ca agent debutant, câştig aproximativ 1.800 de lei pe lună, din care salariul reprezintă aproape 900 de lei, iar restul sunt sporuri ( cum sunt cele de antenă sau de periculozitate- n. red. )", spune Marius, care a absolvit cursurile unui liceu şi în prezent este student în anul II la o facultate privată.

Un medic care abia şi-a încheiat rezidenţiatul are un salariu care începe de la 900 de lei pe lună.

Preşedintele Cartel Alfa a adăugat că, de fapt, una dintre cele mai mari probleme ale poliţiştilor este deficitul de personal, întrucât neocuparea a 6.000 de posturi în cadrul poliţiei a dus la o stabilirea unui buget pentru orele suplimentare pentru personalul existent.

Odată cu o ordonanţă care interzice plata orelor suplimentare pentru bugetari, au apărut şi protestele.

O altă explicaţie pe care o dă liderul sindical pentru cheltuielile salariale mai mari pe care le are statul cu poliţiştii şi cu jandarmii o reprezintă faptul că au existat generali concediaţi, care au câştigat în instanţă salarii compensatorii foarte mari.

"Există aproximativ 58.000 de poliţişti şi peste 100.000 de jandarmi în România. Mulţi jandarmi sunt folosiţi pentru apărarea unităţilor cu regim special, iar în unele sate, de exemplu, aproape că au ajuns să suplinească poliţiştii", explică Hossu.

Gabriel Gâdoiu, şofer în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a avut un venit de 3.630 de lei pe lună în 2009, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul instituţiei. Salariul său a fost de aproape cinci ori mai mare decât cel obţinut de soţia sa, care lucrează ca lucrător comercial la Selgros şi care are un salariu de 750 de lei pe lună. De asemenea, copilul său a lucrat anul trecut ca lucrător la Mc Donald's, unde a avut un venit lunar de aproximativ 350 de lei pe lună, potrivit aceluiaşi document.

Acesta este cel mai clar exemplu al discrepanţelor salariale dintre mediul privat şi cel bugetar. În România, peste 100.000 de angajaţi câştigau anul trecut sub 700 de lei, majoritatea provenind din mediul privat, în timp ce un şofer din Ministerul de Interne câştigă peste 3.600 de lei.

Salariul şoferului Gâdoiu a fost anul trecut mai mare decât cel al unui ofiţer din cadrul aceluiaşi minister: de exemplu, Costin Găitulescu, ofiţer specialist 1, a avut un venit de 3.500 de lei pe lună anul trecut, potrivit declaraţiei sale de avere.

Şi Marian Geageac, şofer în cadrul MAI, are un salariu lunar de 2.730 de lei pe lună, potrivit declaraţiei sale de avere de anul trecut.

Nici muncitorii din cadrul ministrului nu au salarii foarte mici: Mihai Ciopală, zidar- faianţar în cadrul instituţiei, a avut un salariu lunar de 1.500 de lei anul trecut, mai mare cu 200 de lei faţă de salariul mediu pe care îl obţine un profesor din învăţământul preuniversitar sau liceal.

Deşi statul cheltuie cel mai mult cu salariile angajaţilor care fac parte din categoriile speciale, salariile brute ale militarilor şi poliţiştilor vor creşte cu 5,5% anul viitor, pentru a majora baza de contribuabili la sistemul de pensii, potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului Muncii, Mihai Şeitan.

Astfel, 250.000 de militari, poliţişti şi angajaţi ai serviciilor secrete vor contribui în 2011 la fondul de pensii.