STUDIU: Efectele unor atacuri teroriste în România ar putea fi substanţiale

Potrivit unui studiu realizat recent de Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) al UBB din Cluj-Napoca, intitulat "Cum poate România să prevină ameninţările teroriste?", ţara a fost ferită până acum de atacuri teroriste pe teritoriul său, "însă nu există garanţii că această situaţie favorabilă va persista", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Statul trebuie să profite de acest context favorabil pentru a pune la punct un cadru legislativ care să contribuie la scăderea riscurilor pe termen lung, printr-un proces care să permită reconstruirea unor punţi de comunicare între instituţiile din domeniu şi societatea civilă şi reclădirea încrederii populaţiei în instituţiile fundamentale ale democraţiei. Efectele unor atacuri în România ar putea să fie substanţiale din cauza problemelor de funcţionare a democraţiei, reflectate într-un nivel scăzut al încrederii în instituţii, iar măsurile adoptate ar trebui să ţină cont prioritar de acest tip de vulnerabilitate. Analizele atacurilor transnaţionale din ultimii ani au arătat că acestea sunt mai probabile atunci când există un potenţial ridicat de destabilizare socială", se arată în document.

Citeşte şi: SRI: Nouă străini cu profil terorist au fost expulzaţi în acest an, iar 246 nu au fost primiţi în România

Autorii studiului au susţinut că atacurile teroriste recente din Franţa au găsit România în plină criză politică, coroborată cu o discuţie pe teme de securitate generată de tragedia din Colectiv, iar odată cu protestele care au urmat în urma incendiului din Capitală, "s-a manifestat un nou simptom al unei probleme care sapă la temelia democraţiei româneşti de mai mult timp: criza de încredere în instituţii ale statului român".

"Pe lângă faptul că protestele au contribuit la demisia Guvernului Ponta şi au declanşat procesul care a dus la învestirea Guvernului Cioloş, mesajul lansat din stradă a fost receptat şi transpus în discursul public de preşedintele Iohannis şi de noul prim-ministru: există o criză majoră de încredere a cetăţenilor în instituţii fundamentale ale statului român, iar aceste instituţii şi liderii lor trebuie să acţioneze în sensul recâştigării acesteia. Iar lipsa de încredere în instituţii duce la următoarea întrebare: dacă statul român nu este capabil să prevină sau să răspundă în mod adecvat unor pericole convenţionale, precum incendiile, este el capabil să protejeze populaţia în cazul unor ameninţări teroriste?", s-au întrebat autorii studiului.

Ei au propus patru categorii de măsuri care vizează reducerea şanselor de a avea atacuri şi limitarea efectelor negative, prima fiind creşterea transparenţei instituţiilor cu atribuţii de securitate naţională, şi au menţionat că este important ca schimbările de legislaţie cu implicaţii asupra securităţii naţionale să aibă loc în condiţii ridicate de transparenţă.

Citeşte şi: Viktor Orban: Toţi imigranţii din Orientul Mijlociu şi din Africa prezintă risc terorist

"Un grad ridicat de transparenţă a instituţiilor publice este o condiţie necesară pentru o bună eficienţă, iar instituţiile cu atribuţii de securitate nu fac excepţie. Dimpotrivă, în cazul lor, transparenţa ar conduce la o utilizare mai bună a resurselor şi ar preîntâmpina corupţia şi derapajele nedemocratice. În plus, ar facilita cooperare din partea cetăţenilor. O componentă importantă a reactualizării cadrului legislativ privind siguranţa naţională trebuie să aibă în vedere controlul civil asupra serviciilor secrete. În orice democraţie consolidată sunt necesare deopotrivă existenţa unor servicii secrete suficient de puternice şi dotate cu resursele umane, financiare şi tehnice necesare pentru îndeplinirea misiunilor, dar şi existenţa unor mecanisme de control din partea societăţii, care să prevină abuzurile şi lipsa de transparenţă în activitatea serviciilor", se subliniază în studiul UBB.

Reprezentanţii UBB au arătat că un control parlamentar prin intermediul unor comisii de specialitate reprezintă mecanismul de control cel mai des întâlnit în rândul democraţiilor, inclusiv la nivelul UE, dar România se distinge prin prisma faptului că activitatea de control este exercitată de comisii formate exclusiv din membri ai Parlamentului, "în care, adeseori, se regăsesc foşti angajaţi SRI sau absolvenţi ai unor studii în cadrul SRI, pe când în alte democraţii există implicare şi din afara Parlamentului".

Citeşte şi: Şedinţă CSAT privind combaterea terorismului, strategia SRI şi bugetele de apărare

"Pentru a putea realiza un control eficient al activităţii serviciilor secrete este important ca membrii comisiilor de control (parlamentare sau independente) să deţină acces la informaţii secrete, ceea ce ridică alte provocări. Astfel, accesul unui număr mare de politicieni la informaţii secrete creşte riscul de a folosi aceste informaţii pentru atingerea unor scopuri politice. În acelaşi timp, implicarea tuturor forţelor politice din Parlament şi sporirea rolului opoziţiei în activitatea de control, precum şi implicarea unor experţi apolitici în proces reduce riscul de scurgeri de informaţii şi folosirea abuzivă a informaţiilor", au arătat autorii studiului.

În document se mai arată că regândirea cadrului legal cu privire la securitatea naţională trebuie să aibă în vedere eficientizarea mecanismelor de control asupra serviciilor secrete, prin includerea în proces a unor experţi apolitici, parte a societăţii civile, care pot fi incluşi în comisiile parlamentare sau pot funcţiona ca un corp independent şi care pot acţiona ca o punte între serviciile secrete şi public.

"Este necesară informarea populaţiei cu privire la măsurile deja prevăzute de cadrul legislativ, precum şi identificarea unor mijloace care să asigure o mai bună implementare a legislaţiei în ceea ce priveşte cooperarea între instituţii. Cadrul legislativ deja existent prevede unele instrumente menite să prevină ameninţările prin intermediul cooperării şi implicării populaţiei, însă acestea sunt prea puţin mediatizate. De exemplu, există încă din 2004 un număr de telefon de tip Telverde (0800800100) pus la dispoziţia populaţiei pentru semnalarea riscurilor teroriste", se menţionează în studiu.

Citeşte şi: Iohannis a discutat cu ambasadorii statelor UE despre migraţie şi despre terorism

De asemenea, autorii studiului consideră că sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a mecanismelor de reprezentare politică a cetăţenilor "pentru a reduce şansele de radicalizare ale unor categorii de cetăţeni şi pentru a creşte gradul de încredere în instituţiile politice cu atribuţii privind siguranţa naţională".

"Din perspectiva stabilităţii politice, a încurajării participării politice în România şi a separaţiei puterilor în stat, sunt necesare măsuri de reformă constituţională şi legislativă, menite să crească nivelul de încredere al cetăţenilor în instituţiile politice şi să stimuleze implicarea acestora. Instabilitatea politică, lipsa coeziunii sociale, lipsa încrederii în instituţiile statului sau chiar pierderii legitimităţii statului în raport cu societatea sau cu grupuri din cadrul ei se numără printre posibilele cauze care favorizează apariţia terorismului «intern» sau a unor vulnerabilităţi în faţa terorismului transnaţional", se mai arată în document.

Totodată, reprezentanţii UBB sunt de părere că revizuirea Constituţiei trebuie să abordeze cât mai curând câteva aspecte care ţin de funcţionarea şi relaţia dintre puterile statului, în primul rând, fiind vorba de problema imunităţii parlamentare, în condiţiile în care felul în care este reglementată şi utilizată acum "reprezintă una dintre principalele cauze ale încrederii scăzute a cetăţenilor în Parlament".

Citeşte şi: Doi suspecţi de terorism care încercau să intre ilegal în România, reţinuţi în Republica Moldova - presă

"În al doilea rând, problema delegării legislative, de la articolul 115, pentru a stopa abuzului ordonanţelor de urgenţă. Acest abuz reprezintă o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat. Concomitent, mecanismele interne de lucru ale Parlamentului trebuie eficientizate, pentru a limita tentaţia Guvernului de a folosi aceste acte ca pe un mijloc de a grăbi implementarea unor prevederi legale importante. Revizuirea Constituţiei ar constitui un prilej bun pentru o dezbatere tranşantă pe tema drepturilor minorităţilor şi statutului acestora, în special al minorităţii maghiare, ale cărei solicitări au fost cel mai adesea considerate exagerate după 1990", se susţine în studiu.

Conform autorilor studiului, cazul atentatului eşuat de la Târgu Secuiesc şi manifestările de solidarizare cu persoana acuzată ilustrează faptul că există în continuare un potenţial de radicalizare pe fondul frustrărilor acumulate în comunitatea maghiară.

Reprezentanţii UBB au mai spus că legislaţia electorală trebuie îmbunătăţită pentru a creşte gradul de transparenţă al alegerilor organizate în România, prin îmbunătăţirea procedurilor de organizare a alegerilor, de numărare a voturilor şi prin accesul neîngrădit al observatorilor în fiecare moment al procesului.

Citeşte şi: Româncă suspectată de terorism, arestată în Italia. Ministru: Românca este simpatizantă a reţelei teroriste Stat Islamic

O ultimă recomandare făcută de autorii studiului UBB se referă la faptul că România trebuie să fie parte a efortului internaţional de remediere a surselor prime ale terorismului, fiind important ca ţara să continue să îşi satisfacă angajamentele internaţionale în spiritul loialităţii şi al prudenţei.

"Fiind un fenomen global, terorismul este în măsură să afecteze ţara noastră chiar dacă pericolele imediate sunt reduse. Astfel, mai mulţi cetăţeni români au fost ucişi în atentatele majore din Europa din ultimii zece ani, iar fenomenul criminalităţii organizate transnaţionale, unul dintre factorii favorizanţi ai terorismului, presupune cooperarea activă între statele europene. Dar, în acelaşi timp, România trebuie să urmărească un echilibru între angajamente şi suveranitatea naţională - suveranitatea de a-şi stabili priorităţile şi de a acţiona conform nevoilor interne şi geostrategic. În acelaşi timp, este de dorit ca România să îşi contureze mai clar ambiţiile de actor regional, în condiţiile în care, ca stat de frontieră UE, ocupă o pozitie strategică şi contextul geopolitic şi confluenţa de problematici din această zonă evidenţiază acest lucru", se arată în studiu.

Citeşte şi: Ponta: Sunt aberante declaraţiile că România trebuie să închidă graniţele, să nu primească imigranţi. Riscurile unui atac terorist în România sunt mici

Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) este un think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) din cadrul UBB din Cluj-Napoca. CSD a dezvoltat, de-a lungul timpului, proiecte de cercetare şi analize cu precădere din perspectivă comparată, cu o importantă componentă aplicată, pe teme ca democratizare, migraţie, etnicitate, educaţie civică, design instituţional sau comportament electoral. Centrul a colaborat cu instituţii precum Parlamentul României, Administraţia Prezidenţială, instituţii ale administraţiei locale sau organizaţii ale societăţii civile.

Echipa de cercetare a centrului reuneşte cadre didactice şi de cercetare de la Departamentul de Ştiinţe Politice al FSPAC, colaboratori de la alte facultăţi ale UBB, profesori din universităţi partenere din străinătate şi studenţi doctoranzi de la Departamentul de Ştiinţe Politice.