STUDIU: Fără investiţii majore, Bucureştiul va rămâne inevitabil fără apă caldă şi căldură

Mulţi dintre cei peste 1,3 milioane de bucureşteni conectaţi la reţeaua de termoficare ar putea ajunge să se spele cu apă încălzită la aragaz, în condiţiile în care lucrările majore de refacere a conductelor, vitale pentru funcţionarea sistemului, vor fi din nou amânate, arată o analiză Frames.

Primăria Capitalei şi-a propus să reabiliteze din fonduri proprii în acest an, potrivit datelor din buget, numai 137,5 kilometri din cei aproape 4.000 kilometri de conducte cât măsoară reţeaua de termoficare a Bucureştiului.

Asta în condiţiile în care peste 80% din reţea, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, datează din anii ‘60-‘70 şi necesită reparaţii majore. Dincolo de gradul semnificativ de uzură şi de pericolul de avarii, apa caldă transmisă prin această reţea plină de rugină şi petice tinde să devină un pericol pentru sănătate.

,,Riscul ca Bucureştiul să rămână fără apă caldă şi căldură, în orice moment, este unul major, sistemul de termoficare aflându-se în pragul colapsului. Avaria majoră de zilele trecute, în urma căreia zeci de mii de bucureşteni din Sectoarele 2 şi 3 au rămas fără căldură sau apă caldă, este doar un exemplu care demonstrează cât de gravă este situaţia. Pe măsură ce lucrările de reabilitare întârzie, reţeaua se degradează şi mai mult, iar consecinţele vor fi pe măsură’’, afirmă analiştii de la Frames.

La reţeaua de termoficare administrată de Termoenergetica sunt racordate, în prezent, peste 500.000 de apartamente şi 5.000 de instituţii de stat ( inclusiv şcoli şi spitale) şi firme particulare.

În prezent, din cauza gradului major de degradare a reţelei de termoficare, ce poate fi comparată cu o găleată cu fundul spart, presiunea din conducte, în sezonul de iarnă, a scăzut progresiv de la valori de 8 - 9 bari la 3,5 - 4 bari şi chiar sub acest nivel.

Aşa s-a ajuns ca ELCEN să fie nevoită să pompeze în reţea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condiţiile în care în 2016 cantitatea nu depăşea 1.200 de tone.

,,Creşterea volumului de apă de adaos atrage o degradare şi mai mare a reţelei de termoficare, pentru că vine însoţită de reactivi chimici care corodează conductele şi limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore’’, arată analiza.

În 2019, Primăria bugetase reabilitarea a 31,2 kilometri de conducte. Nu se ştie exact cât s-a realizat din acest plan. RADET/Termoenergetica nu au prezentat nicio informare concretă, cu obiective îndeplinite.

O estimare a venit doar de la primarul general Gabriela Firea: „Actuala administraţie RADET a reuşit să reabiliteze 180 de km de conductă, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu cât s-a reabilitat anterior, când nu mai pleca subvenţia de la Primăria Municipiului Bucureşti către RADET, iar banii erau folosiţi pentru alte scopuri, în loc să fie investiţi în sistemul de termoficare”.

În domeniul energiei termice, Muncipalitatea şi-a propus în acest an, pe hârtie, investiţii de aprox 1.6 miliarde de lei, ce includ, pe lângă reabilitarea celor 137,5 kilometri de reţea, modernizarea CT Amzei, Luterana şi Rosetti, proiecte amânate sau rămase nefinalizate încă din anii trecuţi.

Alexandru Burghiu, fostul şef al defunctei RADET şi actualul şef la Termoenergetica, anunţa, la finele anului trecut că au fost încheiate patru acorduri cadru pentru înlocuirea ţevilor, dar şi contracte în valoare de 150 de milioane lei pentru materiale şi reparaţii. „Suntem gata cu caietul de sarcini şi în curând vom scoate la licitaţie un tronson de 202 kilometri pe fonduri europene’’.

,,Dincolo de planuri, relevant este că niciunul dintre aceste obiective, pe fonduri UE, cel puţin din datele prezentate, nu este gata să fie pus în practică în 2020’’, spun experţii de la Frames.

Potrivit estimărilor specialiştilor, necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro.

Odată cu falimentul RADET, anticipat de Frames încă din primavara anului trecut, gestiunea reţelei de termoficare a fost preluată, de la 1 decembrie 2019, de noua societate Termoenergetica.

Problema datoriilor istorice ale RADET către ELCEN a ajuns în justiţie, iar Termoenergetica a pornit cu un nou contract, despre care directorul general CMTEB, Alexandru Burghiu, a declarat că va fi mult mai favorabil.

Noul pas s-a făcut şi prin introducerea în contractul dintre CMTEB şi Primăria Municipiului Bucureşti a posibilităţii plăţii unui avans de 50%, astfel încât noua companie să aibă asigurat un cash flow, pentru plata facturilor de energie termică în perioada estivală, atunci când se generează penalităţi din cauza caracterului sezonier al activităţii de furnizare a energiei termice.

„Acest contract (ELCEN-RADET- n.r) a fost mai mult decât dăunător pentru RADET Bucureşti şi vedem efectele lui prin penalitatile cumulate, in valoare de 3,7 miliarde de lei. Am reuşit şi am înlăturat o parte din clauzele ce au condus la aceste penalităţi. Am reuşit şi am scos această decalare de 10 zile de la data facturării de ELCEN şi data la care noi facturăm la cetăţeni’’, a afirmat Burghiu.

Numai că, de atunci, potrivit ELCEN, noua societate nu a respectat acest contract.

,,Din cauza neachitării de către PMB şi TERMOENERGETICA a plăţilor pentru agentul termic destinat locuitorilor Municipiului Bucureşti, ELCEN se apropie periculos de situaţia în care nu va putea plăti materia primă, gazul natural, către furnizorul ROMGAZ şi nu va putea efectua plata salariilor propriilor angajaţi. La rândul său, furnizorul de gaz ar putea sista livrarea materiei prime ca urmare a neîncasării contravalorii pentru gazele livrate, ceea ce ar putea conduce la întreruperea furnizării apei calde şi a căldurii la consumatori’’, a afirmat ELCEN, recent, într-un comunicat de presă.

Interesant este şi faptul că, deşi Consilul General al Capitalei, a majorat capitalul social al Termoenergetica cu 645.880.000 lei, banii au rămas doar pe hârtie.

,,Fără o finanţare solidă şi fără un plan eficient care să determine restructurarea şi reorganizarea activităţii de furnizare a căldurii şi apei calde în Bucureşti, Termoenergetica riscă să o ia pe urmele defunctei RADET’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

În lipsa unei strategii viabile pentru refacerea sistemului de termoficare, problemele financiare ale noii societăţi Termoenergetica riscă să se accentueze pe viitor, mai cu seamă că, din 2021, mare parte dintre bucureşteni nu vor mai primi subvenţii, astfel că facturile vor fi cu mult mai mari.

Decizia este prevăzută de Legea privind venitul minim de incluziune, ce modifică radical sistemul de acordare a subvenţiilor pentru încălzirea locuinţelor. Aceasta trebuia aplicată de la 1 aprilie 2019, însă a fost amânată de Guvern până la 1 aprilie 2021.

,,În prezent, bucureştenii plătesc doar o mică parte din preţ. O gigacalorie (cantitatea de energie necesară pentru a încălzi apa de pe ţevi) costă acum 495,51 lei, din care bucurestenii achita doar 163 de lei. Restul sumei este acoperită de Primaria Capitalei, prin subvenţie. Din 1 aprilie 2021, modul de acordare a subvenţiilor pentru încălzirea locuinţelor se va schimba radical în sensul că acestea vor fi acordate individual, nu prin asociaţiile de proprietari/locatari şi, foarte important, ar putea beneficia de subvenţie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucureşteni ar urma să achite facturi aproape duble faţă de cele din prezent’’, arată analiza Frames.

Chiar dacă există deja o lege care urmează să intre în vigoare, urmare a calendarului privind eliminarea tutoror preţurilor reglementate stabilit împreună cu Comisia Europeană, primarul Bucureştiului, Gabriela Firea, a anunţat că PSD se va opune eliminării suvenţiilor.

Într-o declaraţie recentă, primarul a afirmat că ,,se va ajunge la triplarea facturilor la întreţinere’’, fără însă să vină cu soluţii alternative la eliminarea subvenţiilor, aşa cum prevede legislaţia UE.

Cu datorii istorice de miliarde de lei, fără investiţii în reabilitarea conductelor, fără bani de subvenţii şi fără niciun ban din fonduri UE, misiunea Municipalităţii va fi una cu adevărat imposibilă în 2020.

,,Sistemul de termoficare, vechi de peste 40 de ani, este precum o bombă cu ceas. Primăria trebuie să-şi asume pericolul şi să ia măsuri concrete pentru a evita consecinţele negative majore în plan economic şi social”, spun experţii.

Dincolo de voinţă, se pune problema de putinţă. Nicuşor Dan, unul dintre contracandidaţii Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, declara, zilele trecute, că bugetul pe 2020 al Municipalităţii este supraevaluat.

“Bugetul Primăriei Capitalei pe 2020 nu are nicio legătură cu realitatea. Veniturile estimate, 7,2 miliarde lei sunt, ca şi în anii precedenţi, supraevaluate cu aprox. 75%. La rectificarea bugetară din 18 decembrie 2019, Primăria a estimat venituri pentru 2019 de 5,9 miliarde lei. 13 zile mai târziu, la execuţia bugetară, veniturile reale au fost de 4 miliarde lei. În aceste condiţii, bugetul aprobat nu merită comentat, neavând nicio valoare practică’’, a declarat acesta.

Potrivit datelor din buget, subvenţiile pentru fosta companie Radet, actuala Termoenergetica, principalul furnizor de apă caldă şi căldură, şi pentru Societatea de Transport Bucureşti (STB) sunt estimate la 1,6 mld. lei.

„Întrebarea importantă pentru administraţia capitalei este cât sunt plăţile restante neintroduse în execuţia bugetară. Spre exemplu, la rectificarea bugetară din decembrie 2019 se estima subvenţia pentru STB la peste 1 miliard de lei, iar în execuţia bugetară la sfârşit de 2019 plăţile făcute au fost de doar 650 milioane lei. Plăţi restante importante sunt şi faţă de Elcen. În estimarea mea, plăţile restante sunt între 1 miliard şi 2 miliarde lei, adică între 25% şi 50% din bugetul real“, spune Nicuşor Dan.

"În condiţiile în care investiţiile bugetate sunt sub semnul întrebării, iar reabilitarea reţelei cu fonduri de la UE a rămas la capitolul deziderat, singura şansă pentru Bucureşti este ca, după alegerile locale şi generale, noua administraţie să intervină şi să identifice soluţiile necesare pentru rezolvarea diferendului juridic şi pentru finanţarea refacerii sistemului de termoficare", mai arată analiza Frames.