STUDIU: Malnutriţie acută în rândul copiilor mici din rural în judeţele Cluj şi Vaslui

Studiul "Bunăstarea copiilor din mediul rural", prezentat miercuri, arată că mai puţin de o treime dintre familiile cu copii sub cinci ani (28 la sută) reuşesc să le asigure trei mese pe zi, suplimentate de gustări, în care se regăsesc alimente diverse care să acopere necesităţile nutriţionale specifice vârstei, deşi raportul de evaluare a eficienţei intervenţiilor incluse în programele naţionale privind nutriţia copiilor sub doi ani indica, în 2010, că o treime din copiii sub un an la nivel naţional aveau o dietă minim diversificată.

"Autorităţile locale intervievate apreciază că numai sărăcia îi determină pe unii părinţi să îşi priveze copiii de la o alimentaţie corespunzătoare necesară dezvoltării lor. Ei afirmă că, în limita fondurilor disponibile, încearcă să sprijine cele mai sărace familii din comunitate cu alimente de bază, dar subliniază că sunt şi familii în care nici unul din membrii adulţi ai familiei nu vor să muncească pentru a-şi acoperi necesarul de hrană pentru copii. (...) Dincolo de cazurile dramatice, prezentate în mass-media, cercetarea a constatat că există deficite importante staturo-ponderale şi staturale în rândul copiilor cu vârste sub cinci ani, care indică malnutriţie acută, în două judeţe (Cluj şi Vaslui), respectiv malnutriţie cronică în judeţul Vaslui şi care necesită intervenţie imediată", se arată în studiu.

Cercetarea a fost realizată în mediul rural în judeţele Cluj, Dolj, Ialomiţa, Vâlcea şi Vaslui, pe un eşantion de 966 de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 5 ani, cei mici fiind evaluaţi din perspectiva indicatorilor antropometrici de creştere, respectiv greutate pentru talie (înălţime) şi talie (înălţime) pentru vârstă.

"Prevalenţa greutăţii mici pentru talie sub -2 SD reflectă o malnutriţie acută (instalată recent) ca urmare a unor practici nutriţionale incorecte sau a hranei insuficiente sau o stare de boală care determină o nutriţie necorespunzătoare a copilului şi care poate fi corectată. Copilul nu mai ia în greutate sau începe să piardă din greutate comparativ cu copiii de talia şi vârsta lui. Din analiza rezultatelor a reieşit o prevalenţă a greutăţii mici pentru talie (ponderea copiilor sub -2 SD) de 5,9 la sută pe eşantionul studiat, cu valori semnificativ mai mari pentru comunităţile rurale din judeţele Cluj (8,9 la sută) şi Vaslui (7,3 la sută)", se mai menţionează în aceeaşi cercetare.

Prevalenţa taliei mici pentru vârstă de sub -2 SD este cel mai bun indicator al malnutriţiei cronice. Copilul cu un deficit nutriţional pe termen lung creşte insuficient în înălţime faţă de copiii de aceeaşi vârstă. Deficitul este asociat unui aport cronic insuficient de proteine, micronutrienţi şi energie, practici nutriţionale inadecvate şi adesea asociate cu sărăcia, care au ca efecte secundare îmbolnăviri sau infecţii frecvente. Dacă acest deficit nu se recuperează în primii doi ani de viaţă, el va avea un impact pe termen lung asupra sănătăţii, dezvoltării cognitive şi a productivităţii economice a copilului şi ulterior a individului.

World Vision precizează că, potrivit UNICEF, prevalenţa greutăţii mici pentru talie peste cinci la sută presupune intervenţie.

Date mai puţin îngrijorătoare s-au înregistrat în judeţele Dolj (3,8 la sută), Vâlcea (2,6 la sută) şi Ialomiţa (cinci la sută).