Sue Black, femeia ştiinţă-detectiv care recunoaşte pedofilii după forma mâinilor

În 2006, o fată din Marea Britanie a anunţat că a fost abuzată de tatăl ei. I-a mărturisit asta mamei sale, fără a fi crezută. Apoi, a luat o cameră şi a pus-o într-un colţ al camerei sale. A lăsat-o toată noaptea, pentru a relua ororile provocate de părinte. Cu acel filmuleţ, tânăra a apelat la Poliţie, numai că în imagini se vedeau doar mâinile atacatorului.

Poliţia ştia însă pe cine să contacteze, pentru a-l identifica pe bărbat. Au sunat-o pe Sue Black, un antropolog criminalist care s-a specializat în identificarea cadavrelor şi a întrebat-o: „Poţi identifica subiectul videoclipului doar analizându-i mâinile?”. 

Black şi echipa sa au analizat imaginile, s-au concentrat pe venele mâinii, pe degete, pe pistrui şi pe cicatrici şi au ajuns să confirme abuzurile tatălui asupra fetei. Analiza antropologului a fost admisă pentru prima dată într-un tribunal din Marea Britanie şi a schimbat istoria. „Vrem să lămurim clar că corpul uman este într-adevăr doar straturi peste straturi de memorie şi amintiri gravate de-a lungul timpului”, a spus savantul, avertizând că „infractorii trebuie să ştie că ştiinţa este pe urmele lor”.

Primul Black Hawk cumpărat din donaţii. Cetăţenii cehi au finanţat achiziţia unui elicopter militar pentru Ucraina după disputa Trump-Zelenski

Războiul din Ucraina, ziua 1091. Discuţiile SUA-Rusia s-au încheiat după mai bine de 4 ore. Care sunt primele concluzii / SUA nu vor reduce numărul trupelor în Europa de Est / Forţele ucrainene au doborât un obuzier nord-coreean

Revenind la cazul din 2006, părintele a fost găsit „nevinovat”. Când Black, uluită, a întrebat motivul acelui verdict, răspunsul a fost că „juriul nu a crezut-o pe fată pentru că în timpul mărturisirii tânăra nu a plâns”. Dar, în ciuda acestui fapt, criminalistica s-a schimbat de atunci şi tot mai multe analize ale lui Black şi ale echipei sale au fost admise în instanţe.

După cum a explicat expertul într-un interviu acordat El Pais, „există tot mai multe crime virtuale, escrocherii şi abuzuri sexuale. Nimeni nu ar visa să se filmeze cu o cameră în timp ce jefuieşte o bancă”, dar nu şi pedofilii care, în schimb, „fac fotografii şi înregistrează, pentru că vor să-şi împărtăşească crimele în reţea şi să câştige din acele videoclipuri. Cei mai mulţi dintre ei sunt recunoscuţi după dosul mâinii cu care ating victimele”.

A zburat cu două capete umane în bagaje

Sue a mărturisit că, în 2018, a fost abuzată în copilărie, dar a declarat că acel episod i-a afectat alegerea carierei. „Când am început să identific mâinile pedofililor în 2006, cariera mea era deja bine stabilită”, a spus Black. De fapt, a moştenit fascinaţia pentru anatomie de la tatăl său, un vânător scoţian cu care şi-a petrecut copilăria jupuind iepuri şi smulgând fazani ucişi. La doar 12 ani, Black a început să lucreze într-o măcelărie, iar la universitate s-a înscris la Biologie fără ezitare, dar şi fără să aibă o idee clară despre ce vrea să devină. Până în al doilea an, când i s-a cerut ajutor în rezolvarea unui caz. 

După ce a studiat Anatomia la Universitatea din Aberdeen, Black a fost chemată de trei ori în Kosovo, pentru a identifica rămăşiţele umane ale victimelor crimelor de război, a putut recunoaşte oamenii ucişi în tsunami-ul din 2004 şi este poate singura persoană din lume care a  zburat de la Verona la Glasgow cu două capete umane în bagajul de mână. Carabinierii italieni i-au cerut ajutorul pentru identificarea a două victime ale lui Gianfranco Stevanin, criminalul în serie cunoscut sub numele de Monstrul Terrazzo. A spus că o parte a anchetei ar putea fi finalizată doar la baza ei din Scoţia: „Am decis să punem fiecare cap într-o pungă albă sigilată şi să le cărăm în două genţi de designer, pentru ca nimeni să nu bănuiască nimic”.

Portretul său, la National Gallery

Echipa lui Black a primit un grant prestigios de la Uniunea Europeană pentru a dezvolta un sistem de identificare a mâinilor folosind inteligenţa artificială.

„Ne-am dori ca şi computerele să poată face ceea ce noi experţii deja facem: să vedem o mână şi să o identificăm după vene sau riduri”. În acest fel, a adăugat Black, „prin încărcarea tuturor acestor informaţii într-o bază de date, de la amprente până la riduri şi vene, şansa ca un individ să poată fi confundat cu altul este de una la un milion”, a explicat savantul.

Galeria Naţională a Scoţiei, o galerie de artă din Edinburgh, găzduieşte un portret al lui Sue: pictura este intitulată „Omul neidentificat”, referindu-se la munca ei de identificare a persoanelor din rămăşiţele lor. Antropologul a spus că şi-a donat corpul departamentului de anatomie al Universităţii Lancaster, astfel încât studenţii să poată exersa disecţia lui. „În acest fel, pot continua să predau pentru tot restul zilelor mele”.