Suspectul în cazul violului pentru care Ţundrea a făcut detenţie, trimis în judecată după 19 ani

Gheorghe Avram a fost trimis în judecată pentru violarea fetei de 13 ani din satul gorjean Pojogeni şi pentru omor calificat, de către procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În 2 februarie, Gheorghe Avram a fost arestat preventiv de Judecătoria Târgu Cărbuneşti, pentru implicarea în furtul unui autoturism cu care a provocat un accident rutier. Magistraţii au decis atunci să emită mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile pe numele acestuia pentru furt calificat, conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără permis de conducere şi părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea Poliţiei.

"Dosarul Ţundrea" a fost redeschis de procurorul şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme, Marius Iacob, după ce testele ADN au arătat că probele de la dosar se potrivesc cu cele prelevate de la Gheorghe Avram.

Marcel Ţundrea a fost condamnat la 25 de ani de închisoare şi a executat 12 ani de detenţie pentru o crimă şi un viol pentru care, în 2004, a fost găsit nevinovat, adevăratul autor al faptelor nefiind descoperit până în prezent.

Ţundrea a murit însă în 18 ianuarie 2007, cu câteva zile înainte de a împlini 57 de ani.

Gheorghe Avram şi Marcel Ţundrea au fost pentru o perioadă colegi de celulă. Avram era condamnat pentru o altă crimă, Ţundrea declarând înainte de a muri, în ianuarie 2007, că, în opinia sa, bărbatul respectiv ar fi comis faptele pentru care el a făcut închisoare. Ţundrea argumenta prin faptul că, după arestarea sa, în Pojogeni s-au produs încă două crime care au rămas cu autor necunoscut, anterior având loc alte două crime în care anchetatorii nu l-au găsit pe făptaş. Seria crimelor de la începutul anilor '90 s-a oprit la Pojogeni doar după ce Gheorghe Avram a fost arestat pentru uciderea unui paznic, el fiind suspectat de implicarea în cel puţin una din cele patru crime cu autor necunoscut.

Prin rechizitoriul din 9 noiembrie 1992 al Parchetului Tribunalului Gorj, Ţundrea a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru viol urmat de moartea victimei. Anchetatorii au stabilit că, în 16 iunie 1992, Ţundrea a întreţinut raporturi sexuale cu victima, fără consimţământul acesteia, într-un loc izolat, pe marginea pârâului Valea Mare din apropierea satului Pojogeni. În timpul violului, victimei i-a fost umplută gura cu pietre de râu, ceea ce a dus la sufocarea acesteia.

În timpul autopsiei, două pietre au fost găsite în cavitatea bucală şi faringe, victima având rupturi de perineu şi ficat, fractură de coastă şi deflorare vaginală. Legiştii au recoltat un tampon vaginal, fata având grupa sanguină A2. Această probă a fost prost conservată, astfel că după 12 ani a fost contestată de Ţundrea. În 2004, Comisia Superioară Medico-Legală aprecia că există neclarităţi legate de prelevarea şi conservarea probelor supuse testului ADN

Medicii legişti craioveni au constatat că sângele recoltat de la locul crimei aparţine unei persoane cu grupă sanguină A.

După o săptămînă, în urma declaraţiilor unor martori, anchetatorii au ajuns la Ţundrea, care a fost examinat medico-legal, constatându-se că acesta avea "leziuni pe corp, membre şi la nivelul organelor genitale, produse cu aproximativ o săptămână în urmă", respectiv zgârieturi. Medicii au suspectat că leziunile din zona genitală ar fi putut fi provocate în timpul unui act sexual violent.

Din locuinţa lui Ţundrea au fost ridicate două cămăşi, pantaloni şi chiloţi, toate pătate de sânge, hainele fiind examinate biocriminalistic. Sângele de pe cămăşi indica grupele A şi AB.

Ţundrea a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol şi 20 de ani de detenţie pentru omor calificat, judecătorii aplicând un spor de cinci ani.

După 12 ani, Ţundrea a părăsit închisoarea şi a solicitat magistraţilor revizuirea cazului său, considerându-se nevinovat.

În timpul procesului de revizuire, două persoane au dezminţit în faţa autorităţilor judiciare afirmaţia bătrânei martore Elena Negrea (decedată între timp) că Ţundrea s-a aflat în preajma locului în care s-a produs crima.

Bărbatul a negat tot timpul că ar fi comis faptele, iar după ce a fost eliberat, Marcel Ţundrea a cerut să se realizeze un test ADN, pentru care, în final, a fost exhumată şi victima.

"Apreciez că se impune ca instanţa să dea curs recomandării Comisiei Superioare Medico-Legale de a se proceda la exhumarea victimei, pentru recoltarea probelor biologice în vederea extragerii şi identificării ADN-ului. Întăresc ideea ca procurorul de şedinţă să insiste pentru precizarea acelor împrejurări privind custodia tamponului vaginal, astfel cum a cerut Comisia Superioară Medico-Legală, pentru că în lipsa unor astfel de menţiuni (...) concluziile expertizei genetice nu au nici o valoare probatorie", nota în raportul său criminologul Ovidiu Sârbu.

Potrivit raportului întocmit de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (înaintat instanţei gorjene în 21 mai 2005), nu a fost respectată procedura de recoltare a probele biologice de către anchetatori, în cazul uciderii Mioarei Gherase, în 16 iunie 1992.

Totodată, documentul releva faptul că, în urma examinării documentaţiei medico-legale din dosarul lui Marcel Ţundrea, a raportelor de constatare biocriminalistică şi a declaraţiilor unor martori, bărbatul nu poate fi exclus ca autor al infracţiunii de viol.