Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, 29 august. Zi de post în ultima mare sărbătoare din anul bisericesc creştin

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul marchează ziua în care Irod Antipa, unul dintre regii care dominau Galileea şi Pereia, acuzat de sfânt că păcătuieşte trăind cu soţia fratelui său, a acceptat, ca răsplată pentru un dans, să îl decapiteze pe cel care anunţa venirea Mântuitorului.

Ultima mare sărbătoare din anul bisericesc este Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul prăznuită pe 29 august.

Data de 1 septembrie este prima zi a anului bisericesc, potrivit tradiţiei moştenite din legea veche care spune că în această zi a început Facerea Lumii şi tot pe 1 septembrie a început să vorbească oamenilor Mântuitorul.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre sărbătorile care le cer creştinilor post. Pe de o parte pentru că potrivit Noului Testament, Irod, în timpul unui ospăţ, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplata i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul, iar pe de alta parte, ca semn al asumării vieţii înfrânate a lui Ioan. În plus, ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul este considerată o prefigurare a vinerii Patimilor, şi aşa cum este recomandat postul în fiecare vineri, ca zi a răstignirii Domnului, tot astfel se cuvine postul şi în această zi.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul închie şi seria de sărbători cu semnificaţie eshatologică din luna august: "Prin Schimbarea la Fata ni se descopera chipul pe care il va avea omul unit cu Hristos - chip de slava, prin Adormirea Maicii Domnului se arata ca cel care L-a purtat pe Hristos se muta de la stricaciune la nestricaciune, in vreme ce prin aceasta sarbatoare ni se reveleaza ca toti cei care nu au fost straini de pocainta vestita de Sfantul Ioan Botezatorul vor ajunge in rai", arată crestinrotodox.ro.

Fără legătură cu dogma religioasă există credinţe populare potrivit cărora nu ar trebui să se folosească cuţitul în această zi şi, la masă, totul se rupe cu mâna. Tot în afara calendarului creştin, se pomeneşte despre un post "de la cruce până la cruce", care ţinea din această zi până pe 14 septembrie, la Înălţarea Sfintei Cruci, care avea rolul de a-i curati pe cei care au săvârşit omoruri sau alte păcate grave. Alte interdicţii populare pentru această zi priveau măturatul, tăierea şi mâncarea fructelor şi legumelor cu formă rotundă ori în cruce, roşiile şi pepenii fiind evitaţi, dar acestea nu sunt prevăzute regulile scrise ale bisericii şi sunt considerate superstiţii.

Legendă FOTO: Altarul Catedralei Sf. Hovhannes Mkrtich, o parte din manastirea armeana Gandzasar, construita intre secolele X-XIII si situata în regiunea Martakert, Nagorno-Karabah. "Gandzasar" înseamna, în armeana, comoara din munti. Manastirea detine relicve despre care se crede ca apartin Sfântului Ioan Botezatorul si Sf. Zaharia, tatal lui Ioan Botezatorul. Cea mai importanta structura a manastirii Gandzasar este Catedrala Sf. Hovhannes Mkrtich, construita între 1216 si 1238. Manastirea Gandzasar este considerata una dintre cele mai de seama opere arhitecturale ale Armeniei. ANDREEA TANASE / MEDIAFAX FOTO