Teiul lui Eminescu din Iaşi, punct major de atracţie turistică

În fiecare an, mai ales în sezoanele de vară-toamnă, Teiul lui Eminescu din Parcul Expoziţiei este vizitat de mii de turişti, dar şi de localnici.

Teiul este unul argintiu (Tilia tomentosa Moench) cu o vârstă estimată la 540 de ani. Astfel, conform tabelelor Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi, vârsta arborelui este de circa 458 de ani, iar, potrivit unei expertize ştiinţifice efectuate în 2013 de către biologul Ionel Lupu, vârsta probabilă a arborelui este de circa 540 de ani. Lupu şi-a bazat expertiza pe analiza a două carote de lemn, extrase din arbore cu ajutorul unui burghiu Pressler.

Arborele, asociat istoric cu poetul Mihai Eminescu, reprezintă unul dintre cei mai importanţi arbori-monument din România şi constituie un simbol pentru oraşul Iaşi. Teiul a suferit o serie de tratamente majore, primul în 1953, când a fost segmentat în urma unei furtuni, curăţat şi sprijinit pe console metalice. Au urmat alte două tratamente, în 1990 şi, respectiv, 2014.

Teiul supravieţuieşte astăzi graţie unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini să crească prin interiorul trunchiului putrezit, pătrunzând în pământ. Arborele fructifică anual şi continuă să atragă vizitatori.

Reprezentanţii Direcţiei Servicii Publice Municipale (DSPM) Iaşi susţin că Teiul lui Eminescu este un arbore care, de-a lungul timpului, a necesitat mai multe lucrări de întreţinere, constituind un punct de atracţie nu doar pentru ieşeni.

”Arborele este vechi, nu aş putea spune cu exactitate care este vârsta lui. Însă ce pot să vă spun este că e un simbol important al Iaşului şi un punct de atracţie turistică”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Laurenţiu Ivan, şeful DSPM Iaşi, instituţia care are în administrare Parcul Expoziţiei, din Copou, în cadrul căruia se află Teiul lui Eminescu.

Potrivit acestuia, orice lucrare de întreţinere trebuie efectuată cu avizul Academiei Române.

”Teiul lui Eminescu este introdus în categoria monumentelor, astfel încât toate lucrările de susţinere şi întreţinere trebuie efectuate cu acordul Academiei Române. De exemplu, orice toaletare trebuie făcută în acest mod. Nu pot tăia o creangă de acolo fără acel acord. Din Teiul lui Eminescu au răsărit lăstare, chiar dacă arborele iniţial este extrem de vechi. De-a lungul timpului, el a fost revitalizat de către specialişti”, a mai spus Laurenţiu Ivan.

Teiul lui Eminescu este, probabil, cel mai bătrân copac din zona Copou, din Iaşi, dar şi unul dintre cei mai importanţi arbori-monument de pe teritoriul României. Conform afirmaţiilor făcute în trecut de profesorul Mandache Leocov (fost director al Grădinii Botanice din Iaşi - n.r.), Teiul lui Eminescu ar fi fost remarcat de însuşi Gheorghe Asachi, în timpul desenării planurilor pentru Grădina Copou: ”La umbra acestui tei, ieşenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet Mihai Eminescu, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. După plecarea lui la Bucureşti, ieşenii au botezat acest arbore «Teiul lui Eminescu».“

În faţa teiului se află un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu.