Video Teodor Frunzeti, general în retragere: Trebuie să asigurăm o mai bună cultură de securitate. Ar creşte rezilienţa populaţiei

Generalul (r) Teodor Frunzeti a vorbit, într-un interviu pentru Monitorul Apărării şi Securităţii acordat cu ocazia Conferinţei MAS pe tema „Politica de securitate naţională, de la gândirea strategică la instituţiile de securitate şi apărare”, despre nivelul de 2% din PIB alocat apărării naţionale şi cum execuţia bugetară a acestor bani este îngreunată de schimbările frecvente a conducerii din cadrul Ministerului Apărării.

De asemenea, generalul (r) a explicat că România are nevoie de investiţii în armament pentru a descuraja atacurile îndreptate împotriva statului. Totodată, Teodor Frunzeti consideră că deoarece România are probleme de coerenţă naţională, trebuie asigurată o cultură mai bună de securitate, care ar creşte capacitatea de rezistenţă a populaţiei la situaţii de urgenţă.

Redăm interviul integral acordat de generalul (r) Teodor Frunzeti:

Reporter: Legat de ce aţi spus, că nu este optim alocarea a 2% din PIB pentru apărare. Ce nivel consideraţi dumneavoastră că ar fi optim sau ce ar trebui făcut mai departe, dacă ar trebui mărit acest nivel?

General (r) Teodor Frunzeti: Nu procentul alocat este problema, ci capacitatea administrativă ca acest buget să fie cheltuit prin ceeea ce trebuie, adică să se cheltuiască banii chibzuit şi să se asigure creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate. Bugetul în sine este doar o problemă. Aceşti 2% sunt în momentul de faţă un succes, pentru că România mulţi ani a avut nivelul cheltuielilor pentru apărare sub 2%, iar meritul în această realizare aparţine preşedintelui în funcţie, fiindcă primul act politic al preşedintelui a fost în ianuarie 2015 la realizarea acestui consens politic pentru asigurarea finanţării bugetării Armatei. În ceea ce priveşte optimum, sunt state în NATO care au bugetul deasupra acestui procent de 2% şi nu trebuie să uităm că România, din aceşti 2%, suportă şi cheltuielile pentru participarea la operaţii în afara teritoriului naţional, ceea ce grevează bugetul. Alte state, spre exemplu Italia, scot cheltuielile pentru finanţarea operaţiilor în afara teritoriului naţional din bugetul apărării şi sunt plătite dintr-un fond asigurat de Guvern separat, ceea ce probabil că ar fi benefic şi pentru România. Optimum este mai mare de 2%, dar nu cred că trebuie să privim atât de departe. Trebuie să avem certitudinea că aceşti 2% vor fi asiguraţi în continuare şi, mai ales, că ei vor fi şi cheltuiţi pe ceea ce trebuie.

Reporter: Consideraţi că instabilitatea politică are un rol în aceste blocaje din instituţii pentru cheltuirea şi execuţia bugetară în domeniul apărării?

General (r) Teodor Frunzeti: Faptul că la conducerea Ministerului Apărării Naţionale s-au succedat mai mulţi miniştri în acest mandat guvernamental, cât şi faptul că cei responsabili cu investiţiile pentru apărare, adică conducerea Departamentului pentru armament din Ministerul Apărării nu a avut o constanţă în ceea ce priveşte leadership-ul a împietat asupra capacităţii administrative la nivelul Ministerului Apărării Naţionale.

Reporter: Este adevărat că multe ameninţări la adresa securităţii naţionale nu se mai prezintă sub forma de conflict armat? În contextul ăsta, este o strategie mai bună de a investi în armament sau în altă strategie de consolidare a securităţii şi apărării naţionale?

General (r) Teodor Frunzeti: Trebuie să le analizăm pe toate în mod corelat şi în mod sinergic, fiindcă nu trebuie să neglijăm investiţia în armament, în capacităţi clasice, fiindcă acestea au şi un rol de descurajare. Postura actuală de descurajare şi apărare a NATO şi care este un concept desemnat special pentru zona din flancul estic al NATO, este cea care asigură coerenţa eforturilor în domeniul descurajării, ori aici trebuie să avem capacitate de descurajare. Dacă eşti suficient de credibil, nu vei fi atacat. Evident, nu trebuie neglijate celelalte domenii ale spectrului de confruntare, adică domeniul cibernetic, informaţional, unde agresiunile se petrec zi de zi.

Reporter: Care ar fi principalele arii în care statul contribuie cel mai mult acum la securitatea naţională?

General (r) Teodor Frunzeti: Toate sunt importante. În primul rând, securitatea naţională are nişte surse ale securităţii, dintre care nu sunt de neglijat sursele non-fizice: voinţa naţională şi coerenţa. Aici cred că noi avem nişte probleme în ceea ce priveşte coerenţa naţională, adică această sinergie a diferitelor grupuri socio-profesionale, a cetăţenilor din diferitele regiuni ale lumii. Trebuie să asigurăm o mai bună cultură de securitate, ceea ce ar creşte şi capacitatea de rezistenţă a populaţiei în situaţii de urgenţe, adică creşte rezilienţa de fapt.

Reporter: Aveţi o idee sau o strategie în privinţa mobilizării populaţiei pentru a contribui la securitatea naţională?

General (r) Teodor Frunzeti: Ăsta este un concept mai complex. Mobilizarea se referă la creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate prin aducerea rezerviştilor. Există o asemenea viziune care este gestionată de Ministerul Apărării prin Statul Major al Apărării, dar nu la asta mă refeream. Mă refeream la faptul că, prin cultură de securitate, cetăţenii devin conştienţi de mediul în care evoluează România în momemtul de faţă, de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţile interne ale României. Până la urmă nu este doar o problemă instituţională, este şi o problemă a noastră, a tuturor.