TI: România este în criză instituţională şi socială fără precedent

În cadrul conferinţei în care a prezentat raportul naţional asupra corupţiei, Alistar a explicat că această situaţie este cauzată de protestul magistraţilor, dar şi de Parlament care nu-şi mai realizează prerogativele, precum şi a lipsei de transparenţă a Guvernului care, fiind supus presiunilor crizei financiare, a redus standardele de transparenţă în deciziile referitoare la utilizarea fondurilor publice.

"În perioada de referinţă a raportului se constată o deteriorare dramatică a climatului de integritate publică din România, marcată de o lipsă de coordonare strategică în privinţa măsurilor legislative şi instituţionale. Perioada de referinţă se suprapune pe calendarul electoral pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale şi este marcată de o luptă pentru resurse între principalii actori ai scenei politice", a declarat Victor Alistar, directorul executiv al TI România.

El a mai arătat că referitor la a doua jumătate a anului 2008 raportul a constatat o stagnare a oricăror progrese în justiţie şi combaterea corupţiei, iar 2009 a fost marcat de politici şi decizii care destructurează sistemul naţional de integritate şi contribuie la creşterea fără precedent a vulnerabilităţilor sectorului public la corupţie de la momentul negocierilor pentru aderare la Uniunea Europeană.

Pentru justiţie au fost adoptate doar acte normative disparate, fără strategie de reformă

Raportul naţional asupra corupţiei realizat de Transparency Internaţional (TI) relevă că, în perioada iunie 2008- septembrie 2009, au fost adoptate doar acte normative disparate, lipsind măsurile structurate pentru reformarea justiţiei, situaţia culminând cu blocarea activităţii sistemului judiciar.

Studiul mai arată că măsurile adoptate în perioada de raportare şi care au vizat sistemul judiciar au în vedere modul de încasare şi de gestionare a veniturilor provenite din taxele judiciare de timbru, a căror destinaţie a jonglat între bugetul central, bugetele locale, şi bugetul central, dar prevăzute ca sume distincte pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

De asemenea, au fost modificate dispoziţiile privind componenţa comisiilor de diciplină din Consiliul Superior al Magistraturii, în sensul înlăturării din cadrul acestora a oricăror membri, şi stabilirea unor criterii de reprezentativitate regională în momentul selectării inspectorilor.

Totodată, a fost prevăzut un caz special de conflict de interese privind imposibilitatea unui magistrat de a participa la soluţionarea acţiunii disciplinare faţă de un alt magistrat de la instanţa sau parchetul de la care acesta a fost detaşat.

Raportul mai relevă că s-a încercat stabilirea unei competenţe speciale în materia soluţionării litigiilor privind drepturile salariale ale personalului din justiţie, precum şi competenţe noi în ceea ce priveşte numirea procurorilor de conducere din cadrul Parchetului instanţei supreme, însă ambele iniţiative au fost înlăturate prin decizii de neconstituţionalitate, prima dintre ele producând totuşi efecte pănă la publicarea deciziei.

Alte modificări se referă la organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară şi la instituirea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene.

DNA şi-a îmbunătăţit în ultimul an calitativ şi cantitativ activităţile de investigare

"Direcţia Naţională Anticorupţie a cunoscut o evoluţie semnificativă în termeni de practică instituţională. În pofida unor serioase presiuni politice favorabile modificării cadrului legal ce reglementează această instituţie, DNA şi-a îmbunătăţit, calitativ şi cantitativ, activităţile de investigaţie, reuşind să îşi păstreze independenţa operativă şi să contribuie la evitarea transformării cazurilor instrumentate în subiecte mediatice de amploare", se arată în raportul prezentat, miercuri.

Potrivit Raportului TI, cele mai însemnate evenimente legate de DNA rămân cele petrecute în jurul numirii unui nou procuror şef, ca urmare a expirării mandatului lui Daniel Morar, reînvestit la începutul acestui an pentru un mandat de trei ani.

"Coinciderea ei cu organizarea alegerilor parlamentare din 2008 au dus la tergiversarea numirii noului procuror şef şi au confirmat interacţiunile structurate dintre politic şi justiţie", se mai arată în raport.

Raportul TI arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă a numărului inculpaţilor trimişi în judecată şi dublarea numărului celor aflaţi în stare de arestat preventiv, alături de creşterea numărului de cauze complexe şi finalizate prin rechizitoriu, dar şi majorarea numărului încriminărilor specifice de corupţie deduse judecăţii.

"Luând în considerare aceeaşi perioadă de raportare, DNA a fost semnificativ mai puţin expusă alegaţiilor din presă decât în anii precedenţi şi a reuşit să frâneze considerabil mai bine transformarea dosarelor instrumentate în cazuri mediatice. Aceasta dovedeşte o maturizare instituţională ce reiese şi din ultimul Raport al Comisiei Europene referitor la progresul înregistrat de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Monitorizare", se mai precizează în documentul citat.

Pe de altă parte, DNA a fost afectat de încercarea Guvernului de a-i reduce competenţele şi tergiversarea pronunţării soluţiilor în instanţă privind cazurile de mare corupţie, fapt ce a opacizat rezultatele investigărilor.

Evenimentele care au marcat traseul DNA, în perioada iunie 2008 - septembrie 2009, a făcut dovada tentativelor de politizare a acestei instituţii.

Documentul mai relevă că, la o primă abordare, schimbarea ecuaţiei decizionale în cazul numirii procurorilor şefi ai DNA, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi terorism (DIICOT) şi Parchetului instanţei supreme, prin transferul acestei competenţe din sarcina preşedintelui în sarcina Plenului CSM, "pare o încercare de depolitizare a acestui segment din ministerul public".

"Cu toate acestea, circumstanţele în care această modificare a fost făcută demonstrează contrariul, anume că ea este mai degrabă rezultatul unor calcule politice de înlăturare circumstanţială a instituţiei prezidenţiale din schema de decizie amintită", se mai susţine în Raportul TI.

ANI a devenit operaţională, modul de îndeplinire a atribuţiilor ridică probleme

Raportul asupra corupţiei a Transparency Internaţional România, dat publicităţii miercuri, arată că Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a devenit operaţională, însă caracterul secret al procedurilor de lucru "ridică numeroase probleme".

"În ceea ce priveşte evoluţia Agenţiei Naţionale de Integritate, în perioada de raportare s-au soluţionat problemele legate de numirea unui preşedinte şi de operaţionalizarea instituţiei. Cu toate acestea, modul în care Agenţia înţelege să îşi îndeplinească atribuţiile ridică numeroase probleme, generate pe de o parte de caracterul secret al procedurilor de lucru, iar, pe de altă parte, de numărul mare de acte anulate de instanţele judecătoreşti", se arată în Raportul asupra corupţiei.

Operaţionalizarea ANI a fost un proces anevoios din cauza problemelor legate de numirea unui preşedinte, dar şi ca urmare a unor deficienţe legislative care nu permiteau exercitarea atribuţiilor preşedintelui de către vicepreşedintelui.

Potrivit raportului, una dintre problemele întâmpinate a fost numărul foarte redus al candidaţilor şi pregătirea lor profesională foarte scăzută, fiind necesară organizarea concursului de mai multe ori, până la ocuparea poziţiei, iar în final, preşedintele în exerciţiu, Cătălin Macovei, este cel care la primul concurs organizat a candidat pentru funcţia de vicepreşedinte.

Şi în prezent este în curs procedura de concurs pentru ocuparea postului de preşedinte al ANI, mai notează raportul.

Raportul TI critică întârzierea în adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, care prevede structura organizatorică a Agenţiei, atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din aparatul propriu, acest regulament fiind adoptat abia la începutul anului 2009, deşi Agenţia Naţională de Integritate a fost înfiinţată la jumătatea anului 2007.

Un alt element semnalat în Raport este faptul că, în luna septembrie 2008, în cazul unui membru al CNI, Alice Drăghici, şi, în acelaşi timp, avocat al unei persoane cercetate de ANI, s-a ridicat problema existenţei unui conflictului de interese sau a incompatibilităţii acestui membru.

De asemenea în februarie, Consiliului Naţional de Integritate a fost sesizat de un grup de avertizori de integritate cu privire la existenţa unr fapte de încălcare a legii de către conducerea Agenţiei, adică vicepreşedintele Cătălin Macovei şi secretarul general, Horia Georgescu.

Raportul mai consemnează că în octombrie 2008, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis să solicite Avocatului Poporului sesizarea Curţii Constituţionale, cu privire la constatarea neconstituţionalităţii unor prevederi din Legea 144/ 2007 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Raportul TI mai constată ineficienţa Agenţiei, multe dintre amenzile date de inspectori fiind anulate sau reduse de instanţele de judecată, iar în mod frecvent, în motivările judecătorilor se arăta că "amenda ANI aplicată în cuantumul maxim prevăzut de Legea 144/2007 s-a făcut cu încălcarea legii". Totodată, se releva faptul că amenzile sunt aplicate în absenţa contravenientului, fără ca Agenţia să poată dovedi că acesta a fost convocat pentru a i se aduce la cunoştinţă fapta care i se imputa, nerespectându-se dreptul la apărare.

De asemenea, comunicatele de presă ale Agenţiei au scos la iveală faptul că probele temeinice care stau la baza actelor de autosesizare sunt de fapt articole din presă. În acest sens "Agenţia s-a angajat într-o campanie mediatică incompatibilă cu procedurile jurisdicţionale realizate de o instituţie Anticorupţie", potrivit raportului.