Tiberiu Niţu: CE şi cei care doresc binele ţării vor ca procedura numirii la conducerea Ministerului Public să se finalizeze. Cum a decurs audierea la CSM

"A fost foarte bine, aţi văzut şi dumneavoastră", a spus Tiberiu Niţu la finalul audierii sale de către membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Întrebat ce notă şi-ar da el pentru prestaţia de la CSM, Niţu a răspuns că îi lasă pe cei în drept să evalueze. El a apreciat că s-a prezentat mai bine decât la precedenta audiere.

Întrebat despre emoţiile pe care le-a arătat în timpul audierii, Tiberiu Niţu a spus că "orice examen implică şi emoţii", adăugând că este emoţionat şi în faţa jurnaliştilor.

"Avizul Consiliului este foarte important. Deosebit de important este şi faptul că şi Comisia Europeană şi toţi cei care doresc binele, şi-al ţării, şi-al Ministerului Public, doresc ca această procedură să se finalizeze", a mai declarat Tiberiu Niţu.

La remarca unui jurnalist potrivit căreia a fost foarte binedispus la audiere, Niţu a spus că în general este un om optimist şi priveşte lucrurile cu optimism.

"În domeniul nostru, nimeni nu are pretenţia că le poate şti pe toate, important este să ai dorinţa de a te perfecţiona", a mai răspuns Niţu, la o altă remarcă privind faptul că a fost luat prin surprindere de unele întrebări ale membrilor Secţiei pentru procurori a CSM.

Tiberiu a Niţu a mai spus că priorităţile sale sunt, pe scurt, o bună organizare a parchetelor şi lupta împotriva corupţiei, "cu toate celelalte care decurg".

La audierea de către membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, Tiberiu Niţu a început prin a-şi prezenta, pe scurt, cariera, începută în 1995, iar apoi programul de management.

Tiberiu Niţu a precizat că a făcut o evaluare a modului de funcţionare a Ministerului Public, pentru a putea proiecta o evoluţie viitoare, identificând vulnerabilităţi şi propunând soluţii. O primă vulnerabilitate a Ministerului Public ar fi repartizarea neuniformă şi neechilibrată a dosarelor şi un volum extrem de mare de muncă, potrivit lui Niţu. El a adăugat că obiectivul principal, în această problemă, este identificarea unor soluţii pentru ca resursele umane să fie eficient repartizate.

Tot la capitolul vulnerabilităţi, Niţu a mai vorbit şi despre echipamentele IT ale Ministrerului Public, precum şi despre numărul insuficient de grefieri, sub media europeană de 44-45 la suta de mii de locuitori. "Noi avem 41, deci avem o diferenţă cam de cinci puncte în acestă zonă", a precizat Niţu.

Tiberiu Niţu a mai menţionat eficacitatea redusă a sistemului, spunând că şi-ar dori să afle cum un procuror din Franţa sau Italia soluţionează 2.000 de dosare pe an.

"Cu siguranţă că nu muncesc mai mult decât noi, nu muncesc... că şi noi muncim la fel ca şi ei, poate mai mult", a spus Niţu, soluţia propusă de el fiind ca dosarele să fie soluţionate în termen de şase luni de la sesizare.

Niţu a mai arătat în prezentarea sa că, "dincolo de lupta împotriva corupţiei, care este cel mai important obiectiv", procurorii trebuie să transmită cetăţenilor din România că îi preocupă şi problemele lor, "minore pentru noi, majore pentru ei".

Preşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, a fost prima care i-a adresat întrebări lui Tiberiu Niţu. Ea l-a întrebat care este diferenţa dintre eficacitate şi eficienţă la nivelul Ministerului Public, întrucât Niţu alternase cei doi termeni în prezenarea proiectului său de management.

Oana Schmidt-Hăineală l-a mai întrebat pe Niţu ce impact are intrarea în vigoare, la începutul acestui an, a legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă asupra restructurării unor unităţi de parchet, acesta răspunzând că nu a făcut "o evaluare personală a implicaţiilor". "Voi aprofunda problema asta", a răspuns Niţu.

Hăineală i-a citit un fragment din lege, întrebându-l apoi cum vede reorganizarea activităţii procurorilor din secţiile maritime şi fluviale, când acestea vor transformate în complete specializate.

"Procurorii din cadrul secţiilor maritime şi fluviale de la parchetele respective vor continua să îşi desfăşoare activitatea în cadrul parchetelor de pe lângă instanţele unde funcţionează...cred că n-am înţeles bine întrebarea sau...", a răspuns Niţu.

Hăineală l-a mai întrebat ce paşi ar avea el de urmat, ca manager, având nişte dispoziţii normative din care s-ar putea deduce desfiinţarea acestor secţii.

"În urma unor analize pe care le vom face împreună şi având în vedere şi regulamentul de ordine interioară şi dispoziţiile legii prin care secţiile parchetelor pot fi desfiinţate, vedem, am spus, împreună, cum vom putea rezolva această problemă, exact cum aţi spus-o şi dumneavoastră", a răspuns Niţu.

Preşedintele CSM a insistat asupra măsurilor concrete pe cale le-ar lua Niţu în calitate de procuror-şef, în situaţia prezentată. "Bineînţeles, când este vorba de transformare şi de reformă prin efectul legii, ca să spun aşa, personal sunt adeptul identificării celor mai bune soluţii pentru ca resursele umane - procurorii să fie valorificaţi cât mai bine în zone pe care le stăpânesc cât mai bine", a răspuns Tiberiu Niţu.

Oana Schmidt-Hăineală l-a mai întrebat pe Niţu ce s-a schimbat în ceea ce priveşte candidatura lui de la audierea sa anterioară, în urma căreia a primit aviz negativ de la CSM.

"Eu consider că am îmbunătăţit şi proiectul managerial pe care l-am prezentat şi am dovedit receptivitate la întrebările şi răspunsurile pe care mi le-aţi adresat", a răspuns Niţu, adăugând că nu-şi propune să realizeze nimic de unul singur şi că adoptă un "spirit participativ".

Tiberiu Niţu a mai răspuns şi altor întrebări ale membrilor CSM, timp de peste o oră, zâmbind aproape pe tot parcursul audierii.

Niţu a fost pentru a doua oară în faţa Secţiei pentru procurori a CSM în calitate de candidat la conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, el fiind audiat şi pe 22 noiembrie 2012, atunci primind aviz negativ.

Citeşte şi: Proiectele candidaţilor la conducerea PICCJ: Tiberiu Niţu vrea o organizare mai bună a parchetelor şi proceduri unitare de lucru

După Tiberiu Niţu este audiat Bogdan Licu, candidat pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general. Ultimul care va ajunge miercuri în faţa membrilor Secţiei pentru procurori este Codruţ Olaru, propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general, acesta urmând să îşi prezinte proiectul de management de la 14.15.

Premierul Victor Ponta i-a propus în 3 aprilie, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, pe Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe Bogdan Licu pentru postul de prim-adjunct al procurorului general şi pe Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general.

În 9 mai vor susţine interviurile Codruţa Kovesi, propusă de premierul Victor Ponta la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Alina Bica, nominalizată pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Elena Hosu, care candidează pentru postul de adjunct al şefului DIICOT.

Citeşte şi: Băsescu, despre Tiberiu Niţu: În toamnă eu nu l-am respins pe el, ci procedura

Avizele în cazul celor şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT vor fi transmise de CSM Ministerului Justiţiei în 10 mai.

Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.

Acesta este al doilea demers pentru ocuparea posturilor de conducere din parchete, primul fiind iniţiat anul trecut, când la conducerea Ministerului Justiţiei a fost Mona Pivniceru.