Toader, despre OUG pe revizuirea sentinţelor: Discuţia continuă. Nu intrăm în coliziune cu decizia CCR/ Ce a transmis Curtea Constituţională referitor la acest subiect

„Ministrul Justiţiei, vrea nu vrea, trebuie să respecte exigenţele constituţionale statului de drept. (...) Ministrul trebuie să aibă grijă ca cel ce este vinovat să suporte consecinţele legii, dar cel ce nu este vinovat să nu aibă riscul unei condamnări nedrepte, pe protocoale, pe interceptări ilegale. Eu ştiu ce se vorbeşte în spaţiul public. Iau şi eu act de spusele altora, spuse care sunt din perspective şi motivaţii, cunoştinţe diferite. (...) CCR spunea - eram şi eu acolo la momentul respectiv - că nu poţi să înfiinţezi o nouă cale de atac de reformare împotriva unei hotărâri judecătoreşti care deja a rămas definitivă. Noi trebuie să vedem dacă suntem în această ipoteză. Discuţia va continua, vor fi clarificările necesare juridice constituţionale, vom vedea să nu intrăm în coliziune cu decizia Curţii Constituţionale. (...) Dacă identificăm o nouă dimensiune, care să nu inte în coliziune cu cele precedente, da, putem continua”, a declarat ministrul Justiţiei, la România TV.

Juriştii sunt sceptici în legătură cu OUG privind revizuirea sentinţelor date pe protocoale, despre care a vorbit Tudorel Toader, deoarece nu ar putea fi aplicată retroactiv. Însă, dacă ea ar intra în vigoare, efectele ar fi devastatoare într-o ţară în care mii de dosare sunt realizate pe interceptări.

„Tema în discuţie se impune a fi analizată pe mai multe paliere. Întâi este important a se analiza încălcarea (sau nu) a principiului securităţii raporturilor juridice, întrucât o astfel de Ordonanţă de Urgenţă ar avea ca efect repunerea în discuţie a unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care au dobândit autoritate de lucru judecat. Apoi, este util a se analiza dacă o astfel de Ordonanţă de Urgenţă tinde să transforme revizuirea - cale extraordinară de atac - într-o cale ordinară de atac, într-un «apel deghizat» vizând hotărâri rămase definitive”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, avocatul Alexandru Chiciu.

Apărătorul a mai subliniat faptul că o decizie a Curţii Constituţionale trebuie avută în vedere de către ministrul Justiţiei înainte de a pune în practică demersul său de propunere a unei ordonanţe.

„Nu în ultimul rând, aş evalua o astfel de Ordonanţă de Urgenţă prin prisma principiului neretroactivităţii legilor. Iată de ce cred că un astfel de demers tinde la a intra în coliziune cu principii constituţionale. Şi iată de ce, înainte de a proceda la o astfel de iniţiativă, eu cred că Ministerul Justiţiei ar trebui să consulte atent Decizia 377/ 2017 a Curţii Constituţionale şi, poate, astfel, ar avea o viziune mai clară asupra temei în discuţie”, a mai spus avocatul.

Decizia Curţii 377/2017 arată că un criteriu ce ţine de esenţa articolului din Constituţie (art. 15, alineat 2) privind căile de atac este data pronunţării deciziei judecătoreşti.

„Legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti (...). În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătoreşti unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora. Aceeaşi regulă se aplică atât căilor ordinare, cât şi extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să îşi păstreze aceeaşi configuraţie juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor. Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată”, se arată în decizia menţionată.

Judecătorul Cristi Danileţ spune că redeschiderea dosarelor, în baza unei astfel de ordonanţe, ar contrazice standardele internaţionale.

„Se aplică doar pentru viitor. Cu alte cuvinte, nu pot fi redeschise dosarele finalizate în România mai înainte de data apariţiei acestei ordonanţe. Nu pot fi redeschise, ca să redeschizi aşa ceva, se realizează o nebunie care contrazice toate standardele internaţionale, plus Constituţia României. (....) Dacă, prin absurd, o astfel de ordonanţă totuşi s-ar da - teoretic, ar trebui să permită părţilor şi cred că doar cei condamnaţi au interesul - cei condamnaţi în 2016. De ce spun asta, pentru că după 2016, când a apărut acea decizie a Curţii Constituţionale, cu privire la imposibilitatea de a mai apela la SRI nu s-a mai apelat la SRI din 2016. Cu alte cuvinte, o astfel de ordonanţă ar trebui să se aplice pentru condamnaţii definitiv pe baza interceptărilor efectuate până la apariţia deciziei din 2016. Nimeni nu ştie câte dosare sunt, în primul rând. În al doilea rând, acele interceptări făcute în anul 2016 de către SRI s-a constatat deja că sunt legale. În toate dosarele care au trecut prin instanţe s-a invocat o chestiune: sunt legale sau nu acele interceptări până în 2016 făcute de SRI? Legea de la acel moment spunea clar că procurorul are posibilitatea să se adreseze şi unor astfel de organe precum serviciile de informaţii”, a precizat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Danileţ.