Tudorel Toader, ATACAT din toate părţile: Ţi-ai început cariera ca mărunt activist pecerist

Într-un text de opinie, intitulat „Să-ţi fie ruşine, Tudorele!”, publicat sâmbătă, în Ziarul de Iaşi, profesorul Eugen Munteanu îi transmite rectorului autosuspendat Tudorel Toader că prin toate acţiunile pe care le-a făcut de când a devenit ministru al Justiţiei, acesta a afectat grav, prin asociere, imaginea UAIC.

„Dragă Tudorele, ar trebui să îţi fie ruşine că persişti în a păstra funcţia de rector al primei universităţi din ţara noastră, după ce, ca ministru al "justiţiei", te-ai angajat să le asiguri impunitatea infractorilor de orice tip, mai ales a hoţilor din avutul public, căutând tot felul de tertipuri spre a-i scăpa de pedeapsa cuvenită, care nu poate fi decât puşcăria. Faci asta îngrădind independenţa justiţiei şi schilodind pe toate căile legile, pe care pretinzi că le cunoşti în calitate de expert! Care expert, Tudorele? Expertiza ta se află la nivelul unui amărât de juristconsult de podgorie, nivel cu care ţi-ai şi început cariera, ca mărunt activist pecerist. La acelaşi nivel, cred, ai şi rămas! Poţi să te dai peste cap de o mie de ori, să te laşi slăvit cât pofteşti de yesman ii cu care ţi a plăcut întotdeauna să te înconjori şi să îi asmuţi împotriva mea, vei rămâne pentru totdeauna ce ai fost destinat să fii: un modest notar de ţară, fără orizont, fără cultură, fără lecturi”, spune Eugen Munteanu pentru sursa citată.

Profesorul a atras atenţia şi asupra ultimei situaţii apărute la UAIC, când parcarea pe care ar fi trebuit să stea timp de trei zile, cu aprobarea Primăriei Iaşi, un camion de protest cu faţa ministrului Justiţiei pe el, a fost blocată de maşinile mai multor universitari.

„Revenind la noi doi, Tudorele, simptomul maximei neruşinări a fost pentru mine porunca pe care ai dat o ca parcarea din faţa intrării principale să fie blocată, alandala, zi şi noapte, de cele patru microbuze ale Universităţii, numai pentru ca să nu se mai poată apropia nu ştiu ce protestatar care să te conteste! Din nou, ca pe propria moşie! (Aici mă autocenzurez! In petto, a urmat o serie de imprecaţii din repertoriul soldăţesc!) Da, asta a fost picătura care a umplut paharul! Pentru ca ambiţia ta ciocoiască să fie satisfăcută, neputând să parchez civilizat, fie şi la miezul nopţii, a trebuit să car cu spinarea câteva cutii pline cu cărţi!”, adaugă profesorul Munteanu.